Ce ar trebui și ce poată să facă un specialist în probleme mintale când persoana pe care o consiliază anunță că vrea să își facă rău, că vrea să facă rău cuiva sau că cineva i-a făcut rău?
Libertatea a vorbit cu psihiatrul Vlad Stroescu pentru a obține opinia unui expert în domeniu în legătură cu obligațiile unui om care lucrează sub clauză de confidențialitate.
Nu e nicio legislație care să reglementeze ce faci în caz de suicid
Vlad Stroescu, psihiatru:
Stroescu e de părere că legislația din România lasă mult prea multe ambiguități cu privire la situațiile în care cineva e obligat să intervină sau nu.
Mie mi s-a întâmplat să știu de pacienți care vor să se sinucidă și poliția să îmi zică că ei nu pot intra în domiciliul omului fără să fie invitați că după tot ei vor fi reclamați de familie (…). Când lucram în Franța, veneau jandarmii și spărgeau ușa pentru binele tău. Te duceau la spital. Mai bine să se gândească la ce-i mai rău, decât să te lase fără ajutor
Vlad Stroescu, psihiatru
Situațiile în care psihologul sau psihiatrul trebuie să intervină
Întrebat dacă există o listă a situațiilor în care psihologul sau psihiatrul e obligat să intervină în viața unui pacient, Stroescu a spus că totul este la latitudinea doctorului.
„Putem să anunțăm atunci când considerăm că pacientul se pune pe el însuși în pericol sau e un pericol pentru altcineva. Atunci putem solicita internarea nevoluntară și Poliția de cele mai multe ori trebuie să ne asiste în asta”, spune Vlad Stroescu.
Teama îi face pe oameni să întoarcă spatele
Stroescu spune că „tuturor celor care ar trebui să intervină le e frică deoarece nu e niciun sistem care să îi susțină”. Specialiștilor din domeniu le e frică de furia familiilor pacienților, mai adaugă psihiatrul.
Când poate fi încălcată clauza de confidențialitate
Psihiatrul atrage atenția că până și consimțământul de confidențialitate dintre doctor și pacient are limite.
„Când viața omului e în pericol, putem să încălcăm confidențilitatea. Când omul ne dă acordul, putem să încălcăm confidențialitatea. Când un judecător ne cere, nu avem încotro”.
Dar, mai adaugă Stroescu, doctorul nu e obligat să anunțe autoritățile. Totul „e la latitudinea doctorului dacă o face sau nu. Și foarte mulți oameni care ar putea să o facă, aleg să nu o facă”.
„Se întâmplă des ca specialiștii să aleagă să nu intervină. Dar nu doar cei din domeniul psihiatriei sau psihologiei. Pentru că simt că dacă intervin, nu au legea și autoritățile de partea lor”
„Și ăsta e marele paradox în România. Ești protejat dacă nu faci nimic și întorci spatele și mor oameni lângă tine și suferă enorm, decât dacă vrei să faci ceva. Și ăsta cred că este rezultatul fricii generale. Ne temem enorm de mult. Și pentru că ne temem enorm de mult, rămân perfect , valabile premisele de a continua să ne fie frică”, încheie Stroescu.