Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv de ÎCCJ la 7 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În primă instanță, fostul președinte al Consiliului Județean Argeș a fost condamnat la opt ani de închisoare de Curtea de Apel București.
Cu toate că a fost condamnat, magistraţii instanţei supreme menţin decizia Tribunalului Argeş prin care Nicolescu a fost eliberat condiţionat, notează Mediafax.
„Deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată, de la 26.01.2011 la 02.02.2011 şi de la 05.02.2015 la 29.05.2017, când inculpatul a fost liberat condiţionat. Menţine liberarea condiţionată a inculpatului Nicolescu Constantin dispusă prin decizia penală nr.166/29.05.2017, pronunţată de Tribunalul Argeş”, se arată în decizia magistraţilor, conform sursei citate.
Constantin Nicolescu, acuzat de fraude cu fonduri europene
Constantin Nicolescu, care era președinte al Consiliului Județean Argeș la data faptelor, a fost trimis în judecată în februarie 2013 pentru fraudarea de fonduri europene, destinate reconstrucției a două poduri. Consiliul Județean Argeș atestase nereal că acestea fuseseră afectate de inundații în primăvara și vara anului 2005.
Potrivit DNA, Constantin Nicolescu a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor publice, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals intelectual.
Procurorii anticorupție susțin că, în martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş a organizat, ca autoritate contractantă, o procedură de achiziție publică prin licitație pentru reabilitarea a două poduri afectate de inundații amplasate în localitățile Căteasca și Ciomăgești.
Banii proveneau dintr-un proiect finanțat din fonduri PHARE, care avea ca scop reabilitarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie – mai și iulie – august 2005.
Pentru a putea accesa fondurile europene, funcționarii din cadrul CJ Argeș au menționat, în mod nereal, în cererea de finanțare că podurile fuseseră afectate de inundații. Solicitarea a fost făcută, cu toate că unul dintre poduri, cel din Căteasca, fusese avariat anterior și, astfel, nu era eligibil pentru proiectul respectiv, au precizat procurorii anticorupție.
Citește și:
Când lasă racheta, ia în mână pensula. Ce pasiuni are tenismena Alexandra Dulgheru (locul 159 WTA)
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!