ComenteazăAnunțul a venit, marți, 2 noiembrie, direct de la Casa Albă: prima centrală nucleară americană bazată pe tehnologia reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) va fi realizată în România. Aceasta ar urma să fie finalizată în 2028.
Noua centrală va fi construită pe baza tehnologiei dezvoltate de NuScale, o companie americană din Oregon, care a primit anul trecut certificarea din partea autorităților. Până în acest moment nu a fost realizat niciun astfel de reactor comercial nicăieri în lume.
- Un contract a fost semnat pentru realizarea de astfel de reactoare în statul american Idaho, dintre care unul ar urma să fie gata în 2029 și alte 11, în 2030, potrivit Techxplore.com.
Inovație din zona militară
Profesorul universitar Ionuț Purica spune că reactoarele de mici dimensiuni au avantajul flexibilității și reprezintă, de fapt, trecerea în domeniul civil al unei tehnologii folosite de ani buni în domeniul militar.
„După Hiroshima și Nagasaki, toată lumea s-a apucat să facă reactoare. Atunci s-a mers pe două direcții: militare și civile. Cele militare sunt prezente pe submarine nucleare sau spărgătoare de gheață. Cum a evoluat situația de atunci: reactoarele civile sunt mai mari și produc energia mai eficient. Însă reactoarele civile de putere mare au un dezavantaj că trebuie să funcționeze la putere nominală, adică nu putem să le pornim și să le oprim non-stop sau să le scădem puterea. Ce au în avantaj reactoarele mici este că s-au luat reactoarele de pe submarine și le-au comutat la folosire civilă”, a spus expertul în energie.
- Țara noastră are două reactoare nucleare de 700 MW fiecare, care funcționează pe baza tehnologiei canadiene CANDU. Acestea produc 18% din necesarul de electricitate al României. Concomitent cu realizarea noii centrale cu minireactoare, țara noastră va dezvolta mai departe și proiectul Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, estimat la 6,5 miliarde de euro.
Cum de ne-au ales pe noi primii
Ionuț Purica spune că NuScale „a mers prin lume” și și-a prezentat tehnologia în țările care au deja programe nucleare. Un memorandum a fost semnat de Nuclearelectrica și NuScale în anul 2019. Alte țări sunt și ele interesate.
„În Polonia, doi miliardari privați s-au unit și vor să facă și ei. NuScale are și în SUA astfel de acorduri. S-a nimerit să fie la noi mai repede pentru că aveam deja memorandumul pus la punct și pentru că Statele Unite ne-au acordat deja un credit de 8 miliarde de dolari pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și modernizarea Unității 1. România este într-un con de lumină pentru SUA”, spune Purica.
Un alt motiv îl constituie faptul că Departamentul Energiei din SUA a finanțat NuScale, mai arată profesorul.
Acesta spune că tehnologia nu este nouă, este sigură și i-a ironizat pe cei care nu acceptă tehnologii noi.
În anii 50 am avut primul reactor de cercetare din afara URSS și am fost a cincea țară din lume care a avut laseri. Nu a fost bine? Dacă stăm să așteptăm să testăm câte ceva, atunci cea mai testată tehnologie este focul.
Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare:
Organizația pentru protecția mediului Greenpeace a acuzat că „România ar urma să devină un cobai” și se opune proiectului.
Beneficii
Expertul enumeră o serie de avantaje pentru noile reactoare modulare mici:
- Fiind mici, avem avantajul că putem varia puterea. „Ele funcționează la capacitate nominală, dar putem să oprim sau să pornim câte unul”, spune Purica.
- Pot să funcționeze până la 5 ani fără să fie realimentate. „SUA au trimis un astfel de reactor mic la baza McMurdo din Antarctica în anii 60. Ideile nu sunt noi, le-au luat de pe submarine și le-au trecut la civilie”, potrivit expertului.
- Un astfel de reactor poate fi montat la marginea unui oraș mic. Îl poate alimenta atât cu energie, cât și cu căldură, deoarece produce și apă caldă, punctează Purica.
- Sunt mult mai sigure din punctul de vedere al terorismului.
- Pot fi instalate mult mai rapid și mai ușor. „Un reactor mare trebuie să îl faci pe componente și să îl duci la șantier. Durează foarte mult. Programul nuclear al României a început în 1957, dar primul reactor de la Cernavodă a fost pornit în 1996”, arată acesta.
- Riscul de accident este din start mai mic, pentru că reactorul în sine este mai mic. Conform lui Purica, la Cernobîl, reactorul care a sărit în aer avea 1.000 MW, acestea au 77 MW.
- În România încă avem industrie care poate contribui la realizarea de componente. „IMGB (Doosan după privatizare – n.r.) s-a închis, dar a rămas Walter Tosto, fostul FECNE (Fabrica de Echipamente și Componente Nuclearo-Electrice -n.r.)”, mai spune energeticianul.
- România nu a pierdut încă specialiștii și nu a închis linia de educație universitară în energia nucleară.
- Avem ciclul nuclear complet. „Avem minereu de uraniu, chiar dacă nu se mai produce acum, dar putem deschide un nou zăcământ. Ideea este că din punct de vedere strategic este bine să ai controlul zăcământului. Primele bombe atomice sovietice s-au făcut cu uraniu românesc”, conform acestuia.
- Întărim relația cu SUA. Purica spune că proiectul reactoarelor modulare și finanțarea cu 8 miliarde de dolari a construirii Reactoarelor 3 și 4 și a modernizării Unității 1 de la Cernavodă aproprie Statele Unite de România.
Riscuri
Pe de altă parte, există însă și o serie de riscuri, conform fostului președinte al Agenției Nucleare:
- Nu poți să spui că este o tehnologie fără riscuri. „Dar orice tehnologie presupune riscuri: la hidro ai risc de viituri, cărbunii produc ploi acide. Dat fiind că pe linie militară s-au dezvoltat astfel de reactoare și că autoritățile americane au aprobat designul este foarte clar că e o tehnologie bună. Însă fiind nouă, nu poți să zici că ai un istoric de funcționare”, spune el.
- Uniunea Europeană ar putea să se opună. Opoziția nu poate fi din cauza riscurilor, căci tehnologia NuScale este deja aprobată în SUA, deci considerată sigură, ci din considerente geopolitice, conform expertului. „Dar până la acest moment nu există o tehnologie europeană similară”, adaugă Purica.
- S-ar putea să existe erori de fabricație. „Acesta este un risc care apare la orice tehnologie. În plus, în domeniul nuclear există proceduri speciale, un sistem de asigurare a calității, astfel că e puțin probabil ca piese defecte să ajungă în reactoare”, conform fostului președinte al Agenției Nucleare.
- Există un risc de acceptabilitate al populației. În România, țăranii din Pungești, județul Vaslui, s-au opus exploatării gazelor de șist. „Eu cred însă că la noi populația este mai deschisă la cap. La Cernavodă, reactoarele sunt la trei kilometri de oraș, se văd din oraș și nu s-a întâmplat nimic”, a conchis Ionuț Purica.