Dintre aceste peste 4.000 de substanţe, cea mai nocivă este nicotina, care este un drog şi creează dependenţă, aceasta transformând fumatul dintr-o simplă plăcere vinovată sau un viciu, într-o adevărată boală. În acelaşi timp, fumatul pasiv expune persoanele care se află în proximitatea fumătorului la două tipuri de fum, cel principal exhalat de persoana care fumează şi cel colateral eliberat de ţigara care arde. Ar trebui să mai ştii că un fumător este o persoană care fumează de cel puţin şase luni, iar un fost fumător a renunţat la fumat de cel puţin şase luni, în timp ce un nefumător este o persoană care nu a fumat mai mult de 100 de ţigări în cursul vieţii, pentru a şti în ce categorie te încadrezi şi care sunt cele mai bune măsuri pe care le poţi lua pentru a-ţi proteja efectiv organismul. Îţi prezentăm, în cele de urmează, în detaliu, doar o parte dintre organele care sunt cele mai afectate de fumat.
Căile respiratorii – sunt printre cele mai afectate, iar seria de boli este foarte mare, incluzând afecţiuni precum BPOC, astm, infecţii ale tractului respirator, tuberculoză şi cancer laringian sau pulmonar. Cancerul pulmonar este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, fiind a treia cauza a mortalității la nivel mondial.
Inima – este, de asemenea, foarte afectată, iar American Heart Association, una dintre cele mai importante asociații de studiere a bolilor coronariene din lume, a stabilit că fumatul poate fi cauza unor afecţiuni grave precum boala coronariană, degenerescenţa miocardică, anevrismul aortic, ateroscleroza, tromboza cerebrală sau hipertensiunea arterială.
Căile urinare – sunt afectate pentru că fiecare țigară conține mii de substanțe toxice, care, prin inhalare, ajung în corp și sunt metabolizate într-un final de rinichi, pentru a fi eliminate prin urină. S-a demonstrat, de asemenea, că riscul de a dezvolta cancer renal este influenţat, în mod direct, de doza de tutun inhalată zilnic şi de sexul persoanei.
Pielea – are, de asemenea, de suferit, în mod sever. Nicotina produce constricţia vaselor de sânge, iar pielea primeşte mai puţin oxigen şi mai puţine substanţe nutritive. Procesul de regenerare celulară este și el diminuat, de unde îmbătrânirea sa prematură şi aspectul de piele obosită.
Sistemul imunitar – este şi el supus unei influenţe negative din partea fumatului, prin reducerea numărului de celule ce luptă împotriva infecţiilor. De exemplu, dinţii sunt foarte afectaţi ca urmare a capacității reduse a organismului de a lupta împotriva bacteriilor din cavitatea bucală.
Creierul – unui fumător este, de asemenea, sensibilizat de fumat, care este responsabil de aproximativ 12% – 14% din decesele care au loc prin accident vascular cerebral (AVC). De asemenea, fumatul poate creşte cu 50% riscul unui accident vascular cerebral la persoanele tinere. Foarte interesant este că riscul acesta se reduce după doar un an de renunţare la fumat.
Sistemul reproductiv – atât la femei, cât şi la bărbaţi are foarte mult de suferit. Fumătoarele suferă de anomalii ale ciclului menstrual, dereglări de fertilitate și ale menopauzei. De asemenea, bărbaţii fumători prezintă disfuncţii erectile care se pot reduce imediat dacă se renunţă la fumat sau pot avea, de asemenea, probleme de fertilitate.
Pe lângă acestea, fumatul produce dereglări asupra pancreasului, sistemului circulator, aparatului bucal, asupra stomacului, a sistemului muscular şi a celui osos, iar lista poate continua. Cu atâtea riscuri şi aproape tot organismul în pericol, este de la sine înţeles că orice fumător, indiferent de timpul pe care l-a petrecut fumând, trebuie să-şi pună cât mai rapid problema de a renunţa la acest viciu.
Sursa foto: pexels.com