Contabila-șefă de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași a câștigat mai mult decât colegii medici într-un proiect european contra hepatitei. Din 7,8 milioane de euro, peste 2,4 milioane de euro au mers pe salarii

De aceea, proiectele având drept obiectiv combaterea hepatitelor au primit finanțări generoase din fonduri europene. Banii însă au fost folosiți în mod prea puțin transparent și în mare măsură de ei au beneficiat personalul instituțiilor implicate în proiecte, nu pacienții. 

Obiectiv: testări în masă în 12 județe 

Proiectul Live (ro) 2 – Est, derulat în perioada august 2020 – decembrie 2023 (40 de luni), a avut un buget de aproximativ 10,5 milioane de euro (52.400.000 de lei, dintre care 51.700.000 finanţare nerambursabilă şi 700.000 de lei, cofinanțare).

Lider de proiect a fost Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași. 

Obiectivul proiectului, așa cum apare el formulat în documentele oficiale de pe site-ul UMF Iași, se referă la testarea populației din zona de Nord-Est și Sud-Est a României: „furnizarea de servicii medicale de prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic şi direcţionare către tratament a pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatitice B/D şi C din regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Sud-Est, respectiv din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea”. 

Recomandări

Scena politică din România, în epoca fragmentării votului. Capitolul la care Călin Georgescu e surclasat de alți foști candidați la prezidențiale ANALIZĂ

Dacă în cadrul proiectului Live (ro) – 1, au fost antrenați medici în diagnosticarea și tratarea hepatitelor, Live (ro) 2 – Est și „geamănul” lui Live (ro) 2 – Sud se concentrau, cel puțin pe hârtie, asupra pacienților. Să ajungă să fie testați cât mai mulți oameni, mai ales din zone cu acces limitat la servicii medicale și din categorii vulnerabile. 

Planul era ca testarea să fie făcută de către medicii de familie, la cabinetele lor, dar și de către echipe medicale trimise pe teren, în fiecare județ. 

Depășire de plan la numărul de teste

Pandemia a amânat startul proiectului și a reprezentat un obstacol suplimentar, fie doar pentru faptul că  spațiul public era saturat de campaniile de prevenție și de vaccinare anti-Covid. Campania de testare pentru virusurile hepatitice a început în vara lui 2021. Pe pagina dedicată proiectului, de pe site-ul UMF Iași, se afirmă că 450 de cabinete de medici de familie au fost afiliate în proiect. 

Rezultatul anunțat al testării în masă: 140.000 de persoane testate. Peste ținta de 120.000 asumată de UMF Iași și de cei doi parteneri. Din iunie 2021 până în aprilie 2023 (22 de luni de proiect), managerul de proiect susține că au fost testate 125.000 de persoane. În următoarele 8 luni de proiect, ritmul a încetinit vertiginos (de la o medie de 5.600 de testări pe lună la 1.900 de testări) și sunt testate doar 15.000 de persoane.

Recomandări

Dobânzile mari oferite de stat la titlurile Tezaur prefigurează o surpriză neplăcută pentru români: o inflație mai mare – ANALIZĂ

Datele din teren, completate cu date fictive

Potrivit surselor Libertatea implicate în proiect, datele nu sunt reale. Numărul real de persoane testate e de aproximativ două ori mai mic. Echipele medicale, compuse din rezidenți, depășeau foarte rar bariera de 300 de pacienți testați pe zi. Iar aceste testări în caravană au avut loc doar timp de câteva zile, în fiecare județ și de ele au beneficiat în jur de 25.000 de persoane.

Cabinetele medicilor de familie s-au afiliat treptat la proiect. În orele de program, un medic de familie oferă, în medie, în jur de 200-300 de consultații pe lună. Și cum pachetul de screening hepatic pe care l-au primit medicii din Live (ro) 2 – Est cuprindea 3 consultații (consultație pretestare – consultație testare – consultație posttestare), însemna că ar fi fost nevoie de o lună pentru testarea a 100 de pacienți. 

Cum s-a ajuns la rotundul rezultat de 140.000 de persoane testate? „Medicii rezidenți primeau de la șefii lor liste cu nume și date ale pacienților din cele 12 județe. Datele acestea erau introduse în Sistemul Electronic de Evidență a Screeningului (SEES). Rezidenților li se atrăgea atenția să introducă un anumit procent de rezultate pozitive la teste”, a precizat sursa respectivă, sub protecția anonimatului.

Din 10,5 milioane de euro, au fost „executate” 7,8 milioane de euro

În timp ce rezidenții umblau în caravană, cu cortul și aparatura la orașe și sate și erau plătiți „din mână”, la final de zi sau cu întârziere (responsabil cu plățile era dr. Laura Huiban), experții din cadrul Live (ro) 2 – Est efectuau un turneu de conferințe în sălile consiliilor județene și primăriilor. Astfel, în galeria foto, de pe pagina de Facebook a proiectului, apar, printre alții, Dumitru Buzatu, fostul șef al CJ Vaslui, Mihai Chirica, primarul Iașiului, șefii CJ Vrancea și CJ Buzău.

Proiectul Live (ro) 2 – Est a fost declarat „un succes” de către Ministerul Investițiilor și Fondurilor  Europene, care nu a răspuns deocamdată întrebărilor ziarului despre cum a fost cheltuită suma de 10,5  milioane de euro.

Am obținut, în schimb, răspunsuri de la UMF Iași, ARAS și Spitalul Sf. Spiridon. Conform acestora, UMF Iași a executat 3,2 milioane de euro din totalul de 5,4 milioane de euro care i-au fost alocate. ARAS a decontat 3,2 milioane de euro, iar Spitalul Sf. Spiridon a executat 1,4 milioane de euro din totalul de aproximativ 1,96 milioane de euro care i-au fost alocate. În total, așadar, din 10,5 milioane de euro, au fost cheltuite 7,8 milioane de euro.

Achiziții de 2,62 milioane de euro în total

Din acești bani, 2,62 milioane de euro au fost folosiți pentru teste, consultații, aparatură medicală, carburant, echipamente IT, autovehicule și promovare. Restul de aproximativ 5,2 milioane de euro au fost dați pe salarii, „cheltuieli administrative” și „cheltuieli indirecte eligibile bazate pe costuri reale”. 

Din cele 3,2 milioane de euro „executate” de UMF Iași, doar aproximativ 870.000 de euro apar în sistemul electronic de achiziții publice. 

Pentru activitățile din Live (ro) 2 – Est, Universitatea a achiziționat următoarele:

– un sistem real time pcr în valoare de 45.000 de euro de la Dialab Solutions SRL

– tablete grafice pentru semnătură – 250 de bucăți, în valoare totală de 21.000 de euro, de la Document Imaging Systems SRL

– un desktop în valoare de 1.056 de euro de la Union Co SRL

– laptopuri în valoare de 6.500 de euro de la 2Net Computer SRL

– imprimante în valoare de 7.110 euro de la Quartz Matrix SRL

– 1 ecograf ecoendoscop – 76.400 de euro – de la Mediq Innovative Tehnologies SRL 

– 1 ecograf elastografie  – 72.600 de euro – de la Pondera Medical

– 1 videoendoscop – 81.000 de euro – de la Sof Medica 

– 1 fibroscan mobil pentru examen hepatic cantitativ cu sondă XL și M – 89.800 de euro – de la Tehno Electro Medical Company (Temco). 

– 1 fibroscan mobil pentru examen hepatic cantitaiv – 38.860 de euro – tot de la  Tehno Electro Medical Company.

Testele, achiziționate de la un off-shore cipriot

UMF Iași a achiziționat testele pentru depistarea hepatitei B și C de la AMS 2000 Trading Impex SRL, o firmă care are ca acționar majoritar off-shore-ul cipriot Sunstring LTD, potrivit termene.ro.

Testele au fost achiziționate pe baza a două contracte, unul din iulie 2021 (132.000 de teste anticorpi hepatita B și 132.000 de teste anticorpi hepatita C – valoare totală de 101.100 de euro) și al doilea din mai 2023 (22.000 de teste anticorpi hepatita B și 22.000 de teste anticorpi hepatita C – valoare totală de 16.700 de euro). Total: 117.800 de euro pentru teste. 

Serviciile de organizare caravane mobile au fost furnizate, prin cumpărare directă, de RDP Consulting SRL, în noiembrie 2022, contra sumei de aproximativ 180.000 de euro. 

Promovare de 146.000 de euro

Pentru promovarea proiectului, UMF Iași a cheltuit mai mult decât pe teste, și anume 146.000 de euro, pe baza unui contract de servicii de campanie de publicitate județene. Contractul a fost obținut de firma Media One, din postura de singur ofertant, după ce alți trei ofertanți s-au retras. Media One este o agenție publicitară condusă de Mihai Sebastian Arghiropol. În 2021, avea 6 angajați, conform listafirme.ro

În descrierea contractului, din SEAP, contract a cărui valoare estimată era mai mare, de aproximativ 184.000 de euro, serviciile cerute erau următoarele (costurile au fost convertite în euro): 

„Creație și producție spot TV de 30 de secunde, adaptat / personalizat pentru județul în care se desfășoară campania – 2.500 de euro, fără TVA; creație și producție spot radio de 30 de secunde – 1.700 de euro, fără TVA; organizare 12 evenimente de lansare a campaniei de informare, educare, conștientizare – 20.200 de euro, fără TVA; promovare și reclame plătite pe Facebook – 8.400 de euro, fără TVA; creație, producție și difuzare bannere web online animate – 8.400 de euro, fără TVA; creație și producție de materiale personalizate cu identitatea proiectului – 142.000 de euro”. 

Prin urmare, UMF Iași era dispusă să dea pe pixuri, agende personalizate și televizoare o sumă destul de consistentă. Cele 12 evenimente de lansare au constat în conferințele ținute în fiecare județ, în cadru festiv, de experții din proiect.  

Televizoare mari și fotografii de la spotul radio

Cerințele din caietul de sarcini au inclus și achiziționarea a 5 televizoare led, cu diagonala de 150 cm, care să rămână în posesia contractantului, să fie mutate în diverse locații și pe care „să ruleze spotul TV”. De asemenea, prestatorii trebuiau să furnizeze „fotografii realizate în timpul producției spotului radio”, „pe care le vom folosi ulterior la making of”.  

Contractul cu Media One nu prevedea și difuzarea spoturilor radio și TV. Acestea au fost distribuite de organizatorii proiectului către partenerii media principali: Radio România – Radio Iași, TVR – TVR Iași, Trinitas – radio și TV. 

Spotul video arată, într-adevăr, ieftin: un actor vopsit cu galben pe față se plânge de stare proastă de sănătate, un al actor îl îndeamnă să se testeze gratuit pentru hepatită. Iar o voce din off anunță: „Acum, și în județul X”.

Despre restul de 2,33 milioane de euro din suma executată, UMF Iași susține că s-a cheltuit pe salariile a 37 de experți, plus 11 experți suport pentru activitatea managerului de proiect (48 de persoane, în total), pe cheltuieli de deplasare screening – hrană (o masă la pachet și o masă la restaurant pe zi), diurnă, cazare (în facilități de 3 și 4 stele), carburant, pe consumabile, pe repararea și întreținerea aparaturii medicale, pe consultațiile din cadrul campaniei de testare. 

ARAS a plătit consultațiile la medicii de familie

La rândul ei, ARAS susține că a cheltuit și ea cei 3,2 milioane de euro decontați pentru consultațiile date de medicii de familie afiliați la Live (ro) 2 – Est. Iar în SEAP apare că asociația a achiziționat și ea carburant, precum și microbuze în leasing operațional.

Pentru 140.000 de pachete de screening (două consultații și testare), la prețul de 11,5 euro pachetul, ARAS afirmă că a plătit 1,617 milioane de euro. 
De asemenea, asociația precizează că a dat în jur de 970.000 de euro pentru „măsuri de identificare / mobilizare grup țintă”, 60.800 de euro pentru „echipamente, consumabile și servicii necesare derulării screeningului”, 222.200 de euro pentru „activități suport pentru derularea screeningului”, 131.600 de euro pentru „activități de informare, educare” și 242.400 de euro pentru „activități indirecte eligibile derulate pe bază de costuri reale”.

Microbuze și carburant „transport experți” – 100.000 de euro

Conform anunțurilor publicate în SEAP, ARAS a achiziționat, în cadrul Live (ro) 2 – Est, carburant „transport experți” în valoare totală de 37.000 de euro. Achiziția a fost făcută de la compania timișoreană Artoil, în baza a două acorduri-cadru, primul încheiat în iunie 2021, iar al doilea, în iunie 2023. Contractele prevedeau livrarea unei cantități estimate de 12 carduri pentru carburant (benzină fără plumb și motorină). Cantitățile de combustibil stipulate în înțelegere sunt suficiente să dai ocolul Pământului pe la Ecuator de câteva ori. 

ARAS a achiziționat în leasing operațional, prin procedură simplificată, și trei microbuze 8 + 1 locuri, două contra sumei de 34.045 de euro și unul contra sumei de 19.400 de euro. În total, 68.090 de euro. Achizițiile au fost atribuite firmei Center Tea&Co SRL, din județul Argeș, firmă care a obținut contracte și cu Banca Națională a României, Primăria Constanța, SC Drumuri și Poduri Maramureș SA. 

Pentru echipamente IT, respectiv 10 laptopuri, sisteme de operare, software, două multifuncționale, ARAS a plătit către Expert Copy Service SRL suma de 10.560 de euro. 

În SEAP sunt vizibili, așadar, doar 115.650 de euro. Dacă adăugăm costul pachetelor de screening, a căror plată poate fi verificată în contabilitatea medicilor de familie, rezultă 1,73 milioane de euro care pot fi justificați de ARAS. Din totalul de 3,2 milioane de euro, rămâne suma de 1,5 milioane de euro, pentru care ONG-ul oferă explicațiile generice citate mai sus. 

Spitalul „Sf. Spiridon” a plătit și el medicii de familie

Pe ce a executat Spitalul „Sfântul Spiridon” cei 1,4 milioane de euro „executați” din cei 1,9 milioane de euro alocați în cadrul Live (ro) 2 – Est? În portalul de achiziții publice, spitalul nu a publicat nici un anunț legat de acest proiect.

Surprinzător, și conducerea de la „Sfântul Spiridon” afirmă, în răspunsul scris pentru ziar, că a plătit consultațiile efectuate de medicii de familie („cheltuieli ocazionate de consultațiile oferite de medicii de familie”). Ceea ce ar însemna, dacă ne luăm după explicațiile instituțiilor implicate în proiect, că medicii de familie au luat bani de trei ori pentru același pachet de screening. 

Apoi conducerea spitalului menționează că a efectuat și cheltuieli generale de administrație, printre care plata salariilor experților suport și „servicii de tipărire/multiplicare materiale publicitare și de informare”.

580.000 de euro pentru 18 experți

La urmă, dar nu în ultimul rând, spitalul ieșean afirmă că a cheltuit cu salariile experților. Putem să ne facem o idee despre suma utilizată în acest scop pe baza unui centralizator de plăți publicat pe site-ul instituției. Astfel, în luna decembrie 2022, spitalul a plătit către 18 persoane suma totală de 72.322 de lei (în jur de 14.500 de euro), prin ordine de plată, cu titlul „salarii proiect Live(ro)”. Pentru toate cele 40 de luni ale proiectului, efortul financiar al spitalului a fost deci de aproximativ 580.000 de euro. 

Cu restul de 820.000 de euro, din cei 1,4 milioane de euro „executați”, conducerea de la „Sf. Spiridon” nu spune exact ce a făcut. Dar, dacă pixurile și agendele au costat peste 100.000 de euro, putem presupune că nici pliantele publicitare n-au fost cumpărate cu duzina. 

Contabila-șefă – „coordonator activități”

Cine sunt și cum au fost angajați în proiect experții și „experții suport”? Potrivit datelor de pe site-urile Universității și spitalului, e vorba despre personal care lucrează la ambele instituții sau doar la una dintre instituții. Sunt și experți de la alte universități ieșene care au fost admiși în proiect. 

UMF Iași și spitalul județean au organizat, fiecare, concursuri de selecție, cu două probe: evaluarea dosarelor și interviu. Comisia de concurs de la Spitalul „Sf. Spiridon” a fost alcătuită din prof. univ. dr. Anca Trifan – președinte, conf. univ. dr. Eliza Cojocariu Salloum și consilierul juridic Alexandru George Coroabă. 

În urma deliberărilor și evaluărilor, comisia condusă de dr. Trifan a numit-o pe Carmen Cuciureanu, contabila-șefă de la „Sf. Spiridon”, în postul de „coordonator activități spital” în cadrul proiectului Live (ro) 2 – Est.

În acest rol, doamna Cuciureanu a fost remunerată lunar, după cum reiese și din declarațiile de avere, și din centralizatorul de plăți efectuate de spital, cu suma de 6.132 de lei (în jur de 1.200 de euro). În funcția de șef serviciu serviciu Financiar – Contabilitate, Carmen Cuciureanu are un salariu lunar de 6.500 de lei (în jur de 1.300 de euro). 

Pentru 40 de luni de lucru în proiectul Live (ro) 2 – Est, contabila-șefă a încasat, în total, în jur de 48.000 de euro. 

Un medic primar gastroenterolog implicat în proiect a fost remunerat cu un salariu lunar de aproximativ două ori mai mic decât coordonatoarea Cuciureanu (3.843 de lei lunar, în jur de 750 de euro). Iar un profesor universitar doctor implicat în proiect a primit 4.599 de lei pe lună (în jur de 920 de euro). 

UMF Iași, mai generos cu experții

Comisia de selecție de la UMF Iași a fost alcătuită din prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași – președinte, conf. univ. dr. Eliza Cojocariu Salloum și conf. univ. dr. Cătălin Sfarti. 

Universitatea a desemnat 44 de experți care să fie angajați în cadrul proiectului. După prima sesiune, încheiată în iunie 2020, au fost declarați admiși 40 de experți, în frunte cu dr. Anca Trifan, care și-a depus dosarul pentru funcția de manager de proiect.

Din declarațiile de avere de pe integritate.eu, rezultă că experții angajați de UMF Iași au fost, în general, mai bine plătiți decât cei selectați de spital. 

Managerul de proiect dr. Trifan a încasat în total 100.000 de euro, sumă care include și veniturile ca manager de proiect Live (ro) 1, după cum ați citit în prima parte a acestui material. 

Maria Arhip, directorul administrativ al UMF, a fost remunerată cu aproximativ 6.500 de lei lunar (1.300 de euro, 52.000 de euro pentru 40 de luni), pentru funcția de „coordonator operațiuni echipamente, logistică și servicii”. 

Ivona Burduja, șef serviciu comunicare la UMF Iași, a încasat în jur de 1.000 de euro pe lună ca „expert monitorizare acțiuni de informare și educare”.  Dorin Hobjilă, administrator patrimoniu la UMF, a fost remunerat cu 750 de euro pe lună, ca „expert asigurare a măsurilor obligatorii de informare și publicitate”. 

Peste 1,76 milioane de euro – cheltuieli salariale

Academicianul Carol Stanciu, care avea 83 de ani în 2020, a fost admis în proiect ca „specialist în comunicare”. În această calitate, eminentul medic gastroenterolog a participat la conferințele de lansare a proiectului în cele 12 județe. Profesorul Stanciu gestionează, împreună cu dr. Anca Trifan, clinica Gastromedica din Iași. Iar managerul de proiect îl numește pe academician drept mentor, pe site-ul ei personal. 

La un salariu mediu de 1.000 de euro pe lună de expert (dar au fost și salarii de peste 2.000 de euro pe lună), rezultă un efort financiar al UMF Iași de aproximativ 1,76 milioane de euro, pentru 44 de experți, în 40 de luni de proiect. Calculul este larg estimativ, ținând cont că nu toți experții au depus declarații de avere în care să indice veniturile din bani europeni. 

O treime pe salarii, o treime pentru teste

Laolaltă, Spitalul „Sf. Spiridon” și Universitatea au cheltuit, pe baza acestor socoteli aproximative, suma de 2,34 milioane de euro (580.000 de euro, spitalul și 1,76 milioane de euro, universitatea). 

Trăgând linie, din cele 7,8 milioane de euro „executați” în cadrul Live (ro) 2 – Est, în jur de o treime – 2,62 milioane de euro – a fost folosită pe teste, consultații, aparatură medicală, carburant, echipamente IT, autovehicule și promovare. 

Pe salarii a fost cheltuită tot în jur de o treime – o sumă de cel puțin 2,34 milioane de euro. Trebuie ținut cont că și rezidenții care au participat la sesiunile de testare au fost remunerați, cazați, transportați și hrăniți. Printre acești rezidenți se numără și cei doi medici care au fost anchetați de DIICOT Iași sub suspiciunea de deținere de droguri de mare risc. Cei doi apar în mai multe poze publicate pe pagina de Facebook a proiectului. 

2,89 milioane de euro n-au fost cheltuiți „la vedere”

Pentru 2,89 milioane de euro, nici UMF Iași, lider de proiect, nici Spitalul „Sf. Spiridon”, nici ARAS nu au dat explicații punctuale. Tot ce au susținut e că au existat „cheltuieli administrative” și „cheltuieli indirecte eligibile bazate pe costuri reale”. UMF Iași n-a cheltuit „la vedere” 570.000 de euro, spitalul – 820.000 de euro, iar ARAS – 1,5 milioane de euro. 

Într-o anumită privință, Live (ro) 2 – Est a reprezentat un „succes”, cum a remarcat Ministerul Fondurilor Europene, dar nu neapărat pentru populație. Cât pentru managerul de proiect Anca Trifan, care a dat aproape toate interviurile la posturile radio și TV. Poza șefei de secție de la „Sf. Spiridon” apare în jumătate din fotografiile și clipurile postate pe pagina de Facebook a evenimentului. 

Pornind de la datele colectate în SEES, așa cum s-a arătat mai sus, și de pe teren, dar și din „burtă”, doamna doctor a scris un articol științific, publicat într-o revistă medicală, articol pe care l-a semnat alături de mai mulți colaboratori, printre care și cei doi rezidenți anchetați. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 14

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro