Contractele de renta viagera

Anonim, Bucuresti: Fiica mea a intrat intr-o manastire si as dori ca, fara sa-i transmit ei proprietatea asupra unui apartament pe care il am in Bucuresti, sa-i asigur un venit lunar pe timpul vietii sale.
Avand in vedere situatia pe care ati descris-o, precum si dezideratele dv., o solutie ar fi incheierea unui contract de renta viagera. Printr-un astfel de contract, o parte, numita credirentier, instraineaza un bun sau o suma de bani, numita capital, celeilalte parti contractante, numita debirentier, in schimbul unei prestatii periodice in bani, care urmeaza a se plati de catre acesta din urma pana la decesul sau ori al unei alte persoane. Renta viagera poate fi constituita si cu titlu gratuit, iar plata ei periodica poate fi legata de durata vietii unei alte persoane decat instrainatorul bunului ori capitalului. Ratele de renta se platesc in cuantumul prevazut in contract, fiind posibila revizuirea lor prin indexarea stabilita prin conventia dintre parti.
Puteti constitui renta in favoarea uneia sau mai multor persoane. De regula, moartea unui credirentier nu duce la stingerea partiala a rentei, ea urmand a fi platita integral supravietuitorului, daca nu s-a stipulat contrariul. Daca exista o pluralitate de debirentieri sau unicul debirentier decedat are mai multi mostenitori, oricare poate fi obligat la executarea integrala.
Cand renta se stipuleaza in favoarea unui tert, partile contractante se numesc stipulant si debirentier (sau promitent), iar tertul beneficiar are calitatea de credirentier. Renta constituita in astfel de conditii, desi contractul este cu titlu oneros, este supusa regulilor de fond prevazute pentru donatii pentru ca stipulantul contracteaza cu intentie liberala, dar nu se aplica conditiile de forma ale donatiilor, intrucat aceasta reprezinta o donatie indirecta.
Casa lasata in grija altei persoane
Ene Stefan, Bucuresti: Intrucat aveam doua case, am lasat una dintre ele in grija unei persoane care acum pretinde ca este proprietar. Cum imi pot obtine inapoi casa?
Din actele pe care le-ati pus la dispozitia noastra, reiese cu claritate ca suprafata de teren pe care ati construit imobilul se afla in proprietatea dv. De asemenea, casa pe care ati construit-o, potrivit regulilor privitoare la accesiune, va apartine. Daca intre timp nu ati instrainat acest imobil unei alte persoane, atunci puteti intenta o actiune in revendicare impotriva persoanei care, desi se afla in posesia acestuia, nu este proprietar. Prin aceasta actiune veti putea cere instantei de judecata sa vi se recunoasca dreptul de proprietate asupra imobilului si, pe cale de consecinta, sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului. In cadrul acestei actiuni, potrivit art. 1169 C. civ., dv., ca reclamant, veti fi tinut sa dovediti ca sunteti proprietarul imobilului, in favoarea paratului operand, din insusi faptul posesiei, o prezumtie relativa de proprietate. Din scrisoarea dv. rezulta ca ati primit de la persoana careia i-ati incredintat bunul spre folosinta temporara o suma de bani, insa nu mai stiti cu exactitate cu ce titlu. In orice caz, in ipoteza unei actiuni in revendicare, paratul va trebui ca in cazul in care detine un inscris prin care ati instrainat imobilul, sa il invoce in favoarea sa. In cazul in care atat reclamantul, cat si paratul au titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, instanta este obligata sa le cerceteze si sa pronunte hotararea in favoarea acelei parti care a dobandit bunul de la autorul al carui drept este mai preferabil. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, instanta va obliga pe parat sa restituie bunul adevaratului proprietar si sa se abtina de la orice fapta prin care ar aduce atingere exercitiului normal al dreptului de proprietate. Paratul are insa dreptul sa pretinda reclamantului restituirea cheltuielilor necesare si utile pe care le-a facut cu privire la bunul respectiv.

Urmărește-ne pe Google News