Publicăm contractul COVID al dr. Musta. ANI spune că este “conflict de interese” să existe afaceri între spitalul public al unui șef de secție și clinica privată a acestuia

Clinica privată Profilaxis a doctorul Virgil Musta oprește 250 de lei din fiecare 300 de lei pe care publicul îi plătește peste testele COVID, restul de 50 de lei mergând la Spitalul Victor Babeș de Boli Infecțioase din Timișoara, unde Musta este doctor și șef de secție.

Împărțirea 17% la stat și 83% la privat, expusă recent de Libertatea, e confirmată de contractul pe care spitalul public l-a pus la dispoziția redacției și pe care îl publicăm astăzi. 

Contractul poartă numărul 5140 din 20 iunie 2020. Spitalul Victor Babeș  Timișoara este prestator, iar clinica Profilaxis, beneficiar. Spitalul se obligă să facă la cererea clinicii private “investigații de laborator”, nu doar teste PCR de COVID, așa cum s-a știut până acum, ci și teste IgM și IgC, de anticorpi.

Clinica se obligă să furnizeze substanțele necesare analizelor. În plus, va ceda 30% din profit Asociației Spitalului Dr. Victor Babeș, “pentru dezvoltarea proiectelor”. Nu e clar dacă e vorba de profitul realizat în acest contract sau de profitul firmei.

Spitalul Victor Babeș se obligă să realizeze aceste teste cu oamenii săi și cu propria aparatură.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

În condițiile în care dr. Musta nu mai răspunde întrebărilor ziarului, nu se știe ce personal a fost folosit, dar se știe că o casă de marcat a Profilaxis a fost în spital, eliberând pacienților bonuri pe numele clinicii private, în timp ce Spitalul Victor Babeș elibera rezultatele analizelor la cerere.

Inițial, contractul a fost semnat din 20 iulie până în 15 septembrie. Apoi a fost prelungit până la 31 decembrie, printr-un act adițional.

ANI spune că un astfel de caz înseamnă conflict de interese

O altă informație vine de la Agenția Națională de Integritate, pe care Libertatea a întrebat-o ce prevede legea în privința șefilor de secție. Ziarul nu s-a referit la doctorul Virgil Musta, ci la oricare șef de secție, răspunsul ANI este, de asemenea, impersonal.

1. Pot avea acțiuni la afaceri private în sănătate?

ANI a răspuns că șefii de secție pot avea afaceri private în sănătate, ei nu sunt incompatibili în această situație. 

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

2. Pot exista contracte între spitalele publice unde ocupă funcția de șef de secție și aceste afaceri private ale lor?

În cazul în care spitalul public unde sunt șefi de secție face un contract cu clinica privată pe care o dețin, atunci situația se schimbă. 

În ceea ce privește încheierea unui contract de prestări servicii între spitalul public la care un medic este șef de secție și clinica privată la care medicul este acționar, este de natură să genereze o situație de conflict de interese din perspectiva dispozițiilor art. 178 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare

Răspuns ANI către Libertatea:

ANI a precizat că acest răspuns nu este “rezultatul activității de evaluare efectuată în condițiile Legii nr. 176/2010”, adică nu a întreprins un demers pe care-l fac ca să stabilească respectarea legii, ci e un răspuns general, pe dispozițiile legale aplicate șefilor din sănătate.

Contractul încheiat între Spitalul Victor Babeș Timișoara și clinica Profilaxis:

Actul adițional:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro