Într-un moment în care Aleksei Navalnîi era încarcerat, în ianuarie anul acesta, patru editori ai „Doxa”, o revistă studențească din Rusia, au postat un clip pe YouTube.

Cei patru, doi băieți și două fete, erau studenți ai Școlii de Înalte Studii Economice din Moscova, considerată a fi cea mai bună universitate liberală din Rusia.

Ei au vorbit despre tacticile de intimidare folosite de conducerile școlilor și universităților din țară, cu scopul de a-i descuraja pe tineri să se alăture protestelor organizate de aliații lui Navalnîi.

Cei patru au făcut apoi apel la universitățile din toată țara. „Exmatricularea studenților care au luat parte la acțiuni pașnice este ilegală. Tot ce veți obține va fi să distrugeți știința și educația în Rusia”, a avertizat Armen Aramian, unul dintre cei patru.

Ei le-au vorbit și colegilor. „Nu trebuie să vă fie teamă. Este dreptul nostru legal de a protesta prin mijloace pașnice. Statul a declarat război tinerilor, dar tinerii suntem noi și cu siguranță vom învinge”, a spus un alt membru al grupului Doxa.

Pe 14 aprilie, ca parte a acestui conflict, procurorii ruși i-au arestat pe cei patru editori ai Doxa și i-au acuzat de „încurajarea minorilor să ia parte la acțiuni ilegale”, prin acțiuni ilegale înțelegându-se protestele din ianuarie.

Clipul lor video a fost șters, iar ei au ajuns în arest la domiciliu.

Subordonarea universităților

Persecuția celor patru editori a fost parte a unei campanii mai mari împotriva opozanților de tot felul din Rusia, care i-a aruncat pe unii în închisoare, iar pe alții în exil, în afara țării.

Presa critică independentă a fost blocată, fiind catalogată drept indezirabilă sau stigmatizată cu eticheta de „agent străin”.

Dar se pare că țintirea politicienilor de opoziție și a presei sau arestarea studenților și a activiștilor nu mai este suficientă. Kremlinul încearcă acum să consolideze controlul asupra școlilor și universităților în mod sistematic, scrie The Economist. Iar în ultimele nouă luni, spre exemplu, au fost schimbați decanii a 20 de universități și instituții din Rusia.

În iulie, Kremlinul „a acceptat” demisia lui Iaroslav Kuzminov, șeful Școlii de Înalte Studii Economice, cunoscută sub acronimul HSE, cea mai bună universitate post-sovietică a țării.

Într-un mesaj de despărțire pe rețelele sociale, Kuzminov a precizat că a renunțat la poziție pentru a se concentra pe munca de economist. Puțini au crezut însă afirmația.

„Nu ar fi părăsit niciodată din proprie voință. A fost vorba despre decizia Kremlinului”, a scris Kirill Rogov, un analist politic.

Sfârșitul unei ere

Plecarea lui Kuzminov marchează sfârșitul unei ere. Profesorul a ajutat la crearea HSE la începutul anilor 1990, într-un moment în care rușii eliberați de sub regimul comunist căutau căi de a se conecta cu Occidentul.

Cam în aceeași perioadă, Universitatea din Sankt Petersburg, cea mai veche instituție de învățământ superior din Rusia, a încheiat un parteneriat cu Colegiul Bard din SUA, pentru a înființa Institutul Smolnîi. Acesta a fost susținut de Alexei Kudrin, un fost ministru de finanțe și o voce rară a liberalismului în anturajul lui Vladimir Putin.

Aceste instituții au supraviețuit virajului spre autoritarism al Rusiei din anii 2000. Kremlinul nu se temea de ele, inclusiv pentru că tinerii ruși erau inițial cei mai loiali suporteri ai lui Putin.

În plus, în lunga tradiție a Rusiei, liderii autocrați ai țării au permis mai mereu un grad de libertate pentru câteva instituții, explică Andrei Zorin, profesor și expert în Rusia la Universitatea Oxford. Scopul acestor excepții era de a oferi un cadru familiar cu ideile și cu tehnologia din Occident, care ar putea mai apoi să modernizeze și să consolideze statul.

Acum însă, această mică deschidere pare să se fi micșorat. Orice influență occidentală este văzută drept o amenințare, scrie The Economist.

Nicolai Patrușev, secretarul Consiliului de securitate al Rusiei și un ideolog-cheie al noului izolaționism rusesc, a declarat într-un interviu că „forțele liberale distructive (ale Occidentului) sunt în mod particular atente la tinerii educați și de succes din universitățile prestigioase”.

Studenții și tinerii, o amenințare pentru regim

La câteva zile după plecarea lui Kuzminov, procurorii au interzis Colegiul Bard din Rusia, catalogându-l drept „organizație străină indezirabilă”. Iar o lege adoptată recent a plasat toată activitatea educațională din țară sub controlul strict al statului.

Studenții și tinerii ruși, lăudați odinioară de Kremlin pentru că sunt parte a bazei electorale a lui Putin, sunt acum văzuți drept una dintre cele mai mari amenințări pentru regim.

Schimbarea de abordare a tinerilor a devenit vizibilă pentru prima oară în 2017, când anchetele anticorupție ale lui Navalnîi au declanșat proteste dominate de studenți și tineri.

Aceștia s-au declarat nemulțumiți și de încălcarea libertăților personale și de tentativele Kremlinului de a le impune valorile „tradiționale” și „patriotice”. Cam în același timp, de altfel, au început Aramian și colegii lui să publice „Doxa”.

În ultimii ani, Putin și cercul său de apropiați au devenit tot mai separați de tineri și de cetățenii activi din punct de vedere economic ai Rusiei.

„Dar nu tinerii sunt excepția. Generația lui Putin este tot mai diferită față de restul populației”, spune Ekaterina Șulmann, o proeminentă politologă, citată de The Economist.

Sondajele arată că tinerii se uită rar la televizor – principalul vehicul de propagandă al Kremlinului. În schimb, se bazează pe rețelele sociale și pe internet, pe care îl vizează acum și Kremlinul, în tentativa sa de a controla informația.

Tinerii au și o viziune mai optimistă cu privire la Occident, în particular despre Europa, și sunt mai interesați de drepturile omului decât de marile victorii actuale sau trecute ale statului – baza ideologiei lui Putin.

În contextul alegerilor parlamentare care au început deja vineri și celor prezidențiale din 2024, care se apropie, editorul Doxa, Aramian, crede că se apropie vremuri critice.

„Ori vor reprima și vor șterge tot ce văd în fața ochilor, ori îi vom lăsa fără majoritate”, spune acesta.

 
 

Urmărește-ne pe Google News