Proiectul, redus la trei zone de foraj în locul celor cinci cerute iniţial de companie, este situat într-o zonă denumită rezerva naţională de petrol, în nord-vestul Alaskăi, teritoriu ce aparţine statului american, deşi Joe Biden a promis în campania prezidenţială că nu va autoriza noi foraje petroliere şi de gaze pe terenurile federale.
Pentru a le da în acelaşi timp garanţii apărătorilor mediului, guvernul american a anunţat că lucrează la protecţii suplimentare pentru o vastă zonă a rezervei naţionale de petrol. De asemenea, a anunţat că vrea să interzică permanent forajul pe o mare zonă a Oceanului Îngheţat, care mărgineşte această rezervă.
Apărătorii proiectului Willow văd în el o sursă de locuri de muncă şi o contribuţie la independenţa energetică a Statelor Unite.
Asociațiile de mediu vorbesc despre o catastrofă pentru climă
Însă asociaţiile de mediu, care au lansat o amplă campanie împotriva proiectului, denunţă o catastrofă pentru climă.
„Willow va fi una dintre exploatările de petrol şi gaz cele mai mari de pe terenurile federale publice”, a afirmat, luni, organizaţia de mediu Sierra Club.
„Poluarea cu carbon pe care o va degaja în aer va avea efecte devastatoare pentru populaţiile noastre, viaţa sălbatică şi climă. Vom suferi consecinţele de pe urma lui în deceniile viitoare”, a adăugat organizaţia.
De mai multe zile, un val de videouri de opoziţie faţă de proiect a inundat mai ales reţeaua TikTok, în timp ce o petiţie online a strâns peste 3,2 milioane de semnături.
Proiectul, în centrul unei lupte care durează de mai mulți ani
Bătălia în jurul proiectului Willow durează de mai mulţi ani. El fusese aprobat iniţial de administraţia Trump, apoi stopat temporar în 2021 de un judecător, care l-a trimis guvernului spre reexaminare.
La începutul lunii februarie, Biroul de administrare a teritoriului şi-a publicat analiza de mediu a proiectului, în care a detaliat o „alternativă de preferat”, care reducea proiectul la trei zone de foraj în loc de cinci, cu aproximativ 219 puţuri.
Joe Biden a promis reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale Statelor Unite până în 2030 cu 50-52% comparativ cu nivelul din 2005, un obiectiv asumat în Acordul de la Paris privind clima, pentru a permite SUA să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Foto: Profimedia Images