Summitul pentru climă s-a încheiat cu un acord firav, după două săptămâni de negocieri. Care sunt principalele decizii

Acordul insistă pe reducerea urgentă a emisiilor și promite mai mulți bani pentru țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să se adapteze la impactul schimbărilor climatice. Angajamentul nu asigură însă limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

Principalele prevederi ale Pactului Climatic de la Glasgow:

• Până la finalul anului viitor, statele trebuie să ia angajamente mai ambițioase cu privire la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, ”ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.
• Eliminarea treptată a cărbunelui şi a subvenţiilor pentru alţi combustibili fosili. Însă, la presiunea unor state precum India și China, în declarația finală “accelerarea eforturilor pentru eliminarea progresivă a cărbunelui şi a subvenţiilor ineficiente pentru combustibili fosili”, a fost înlocuită cu “reducerea progresivă” a utilizării acestui tip de combustibil.
• Peste 40 de state și-au asumat să renunțe la utilizarea cărbunelui. Printre ele nu s-au numărat însă SUA și China, cei mai mari consumatori de cărbune.
• Țările dezvoltate trebuie să dubleze cel puțin, până în 2025 „contribuţia lor colectivă la finanţarea adaptării la schimbările climatice în raport cu nivelul din 2019 a țărilor în curs de dezvoltare”.
• SUA și China, cei mai mari poluatori ai lumii, au promis să colaboreze în acest deceniu pentru limitarea creșterii temperaturii globale.
• Uniunea Europeană și SUA au anunţat un parteneriat global referitor la tăierea emisiilor de metan, gaz cu efect de seră, până în 2030.
• Peste 100 de lideri mondiali și-au luat angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în anul 2030.
• A fost creată o alianță prin care statele sunt obligate să stabilească o dată până la care să renunţe la utilizarea petrolului şi gazelor şi să acorde noi licenţe de explorare.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Reacții internaționale după COP 26

Comunitatea internațională a răspuns atât cu laude, cât și cu dezamăgire, la adoptarea Pactului Climatic de la Glasgow, în condițiile în care națiunile insulare mai mici, cele mai vulnerabile la consecințele schimbărilor climatice, s-au luptat pentru a fi auzite, iar națiunile mai mari și mai dezvoltate au convenit să accepte unele compromisuri.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat acordul drept „un pas în direcția bună”.

Secretarul general al ONU, António Guterres, i-a îndemnat pe cei care ar putea fi dezamăgiți de înțelegerile încheiate la COP26 să „nu renunțe niciodată” la lupta pentru acțiunea climatică.

Președintele COP26, Alok Sharma, a spus că discuțiile de la Glasgow s-au încheiat cu ”o victorie fragilă” și s-a declarat „profund dezolat” din cauza schimbărilor făcute pe ultima sută de metri pe tema combustibililor fosili la solicitarea Chinei și Indiei.

Tina Stege, trimisul pentru clima din Republica Insulele Marshall, una dintre țările cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, a descris acordul ca fiind „nu perfect”, dar a recunoscut că unele puncte reprezintă „un colac de salvare” pentru țara sa.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Reprezentanții Amnesty International au descris rezultatul drept un eșec catastrofal și o trădare față de umanitate.

Este moale, este slab, iar ținta de 1,5 °C abia trăiește, dar există un semnal că Era Cărbunelui s-a încheiat. Și asta este important.

Jennifer Morgan, de la Greenpeace Internațional, despre acordul de la Glasgow:

COP26 a avut loc la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie, reunind cele 197 de părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, printre care se numără UE și toate statele sale membre.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News