Copaci de pe Luna

La bordul misiunii Apollo 14, care a aselenizat pe satelitul natural al Pamantului la data de 5 februarie 1971, s-au aflat si cateva sute de seminte din cinci specii de copaci. Acestea au ajuns pe suprafata Lunii intr-o canistra purtata de Stuart Roosa. Scopul prezentei semintelor intr-un loc atat de indepartat de mediul lor natural de dezvoltare: studierea comportamentului plantelor in conditii de imponderabilitate. Cercetatorii au incercat sa afle daca semintele mai pot germina dupa ce au stat cateva zile intr-un mediu atat de ostil, cum este spatiul.
Odata misiunea incheiata, specialistii de la NASA au plantat semintele in cateva laboratoare speciale. Dupa trei, patru ani de studiu, vlastarii care au iesit din pamant au fost mutati in mediul lor natural de viata. Cu timpul, toti cei implicati in acest experiment au uitat unde se afla acesti copaci „selenari”. „Singura evidenta pe care o mai avem este cea a pomilor daruiti diferitelor personalitati. Astfel, am trimis trei exemplare la Casa Alba, unul la casa regala nipona, si alte cateva zeci de copaci au intrat in posesia unor primari si politicieni. In mod curios, acum, cand am inceput din nou sa ne interesam de evolutia acestor copaci si incercam inventarierea lor, toti cei care au avut un astfel de exemplar spun ca nu mai stiu ce s-a intamplat cu acestia sau ca s-au uscat. De trei ani nu am reusit sa descoperim nici macar un copac care a „vazut” Luna”, povesteste Stan Krugman, unul din directorii „US Forest Service”, care a colaborat cu NASA in domeniul dezvoltarii plantelor in conditii de imponderabilitate.
Singura speranta a cercetatorilor e ca cei implicati in experimentul din 1971 sa-si aminteasca unde au fost plantati copacii carora li s-a redat „libertatea”. „Ei s-au dezvoltat probabil la fel de bine ca pomii banali. Este aproape imposibil sa-i mai gasim. Desi atunci au fost prelevate anumite mostre din copaci, si acestea s-au pierdut. Nu vom reusi sa identificam exemplarele care au fost in spatiu decat in urma unor complicate analize genetice. In cazul in care vom reusi sa-i gasim, mi-e teama de acei vanatori de comori care vor incerca sa comercializeze bucati din copaci. Valoarea acestora ar fi la fel de ridicata ca cea a mostrelor de sol aduse de pe Luna, pe care se ofera la ora actuala si 50.000 de dolari”, a mai spus Stan Krugman.

Urmărește-ne pe Google News