Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Iliescu, considerat artizanul „psihozei teroriste”

În ultimul rechizitoriu privitor la crimele de la Revoluție, trimis în instanță pe 22 iulie 2022, procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) notau că Ion Iliescu este principalul artizan al „psihozei teroriste” de după 22 decembrie 1989, când, în scopul de a prelua puterea în România, acesta a recurs la acțiuni de dezinformare care au avut ca rezultat 857 de morți și 2.382 de răniți.

Totodată, în actul de sesizare se arăta că Gelu Voican Voiculescu a avut pe mână arhivele Securității și a distrus probele, iar generalul Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Otopeni, unde militarii s-au omorât între ei, suspectându-se că ar fi „teroriști”.

În ultimii 35 de ani, dosarul Revoluției a fost fie tergiversat, fie restituit de două ori la Parchet pentru remedierea unor nereguli, ultima oară în 2024, pe data de 20 septembrie.

După 22 decembrie s-a tras cât pentru „un război real, pe scară largă”

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Rațiunea pentru care dosarul Revoluției a fost împărțit în două este că pentru cei uciși sau răniți până în data de 22 decembrie 1989, vinovat este dictatorul Nicolae Ceaușescu, fapte pentru care fostul președinte al României a fost executat pe 25 decembrie 1989.

După fuga dictatorului, în România au mai fost ucise 857 de persoane, iar 2.382 au fost rănite – fapte pentru care ar fi trebuit să răspundă Ion Iliescu și oamenii lui, potrivit procurorilor SPM.

·   „Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situații de foc fratricid, un consum uriaș de muniție militară, trageri haotice și, în general, o stare de pericol pentru societate.

·   În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) și grenade de mână (ofensive și defensive).

·   Totodată, în intervalul 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene de diverse tipuri.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

·   Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare.

·   Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, se mai arată în cel mai recent rechizitoriu.

Soldatul care a văzut cum este executată o mamă și copilul ei

Mărturiile strânse în cursul ultimilor 35 de ani în dosarul Revoluției arată cum victime ale evenimentelor sângeroase din decembrie 1989 au fost și copiii.

Martorul Valentin Petcu a declarat că pe 23 decembrie 1989 era încorporat la UM 02317 București, când a văzut cum militarii au ucis o mamă împreună cu copilul ei:

·   „În decembrie 1989 eram încorporat la UM 02317 București. La 23.12.1989, aflându-mă în post la gardul dinspre Blv. Ghencea, am primit ordin să fac găuri în gardul de ciment pentru a putea vedea în stradă. După executarea ordinului m-am ridicat pe gard pentru a putea vedea mai bine ce se petrece pe stradă.

·   Precizez că toată dimineața s-a tras din interiorul unității cu arme de calibru mare. Pe data de 23.12.1989, în jurul orelor 8:00-9:00, dinspre Stadionul Ghencea s-au apropiat două autoturisme care au circulat paralel. Unul dintre ele s-a oprit după ce trecuse puțin de locul unde mă aflam. Celălalt autoturism și-a continuat drumul, iar din mașina oprită a coborât o femeie cu un copil de circa 4-5 ani, care a strigat să nu tragem pentru că nu sunt vinovați.

·   În acel moment, lt. Iordănescu a deschis foc automat asupra celeilalte mașini ce se afla în mers. În urma acestei trageri, femeia și copilul au fost împușcați mortal, rămânând în stradă, nefiind ridicați până când am fost și eu rănit. În legătură cu acest incident arăt că asupra lt. Iordănescu s-a tras din unitatea noastră și din cele vecine”, arată Valentin Petcu în declarația lui olografă.

Despre același episod tragic vorbește și martorul Gabriel Iordăchescu, ofițer:

·   „În decembrie 1989 eram încadrat la UM 02317 București. În zona Ghencea a început să se tragă începând cu seara zilei de 22.12.1989. Primele focuri le-am sesizat dinspre cimitir și MApN.

·   Pe data de 23.12.1989, în jurul prânzului, în zonă au acționat trei elicoptere care au lansat proiectile reactive în cimitir și pe stradă, două dintre ele lovind și unitatea noastră.

·   În noaptea de 23/24.12.1989 am primit informația că în zona Drumul Taberei, persoane suspecte au sechestrat civili cu autoturismele acestora. Am fost anunțați că sunt două autoturisme care acționează cu foc asupra unor obiective și se îndreaptă spre Blv. Ghencea.

·   După circa 10 minute, pe bulevard au apărut aceste autoturisme. În momentul când au ajuns în dreptul unităților din zonă s-a deschis foc asupra lor. Asupra celor două autoturisme s-a executat foc dinspre toate unitățile din zonă. Lângă botul mașinii se aflau două persoane decedate, o femeie și un copil”, arată ofițerul.

Oameni obișnuiți, hăituiți cu gloanțe trase din elicoptere

Martora Ana Muntean, din Sibiu, era însărcinată în luna a opta pe 23 decembrie 1989, când militarii dintr-un elicopter au deschis focul asupra ei:

·   „În data de 23.12.1989 am sunat la creşă să văd ce este cu copiii. Ni s-a spus că (zona – n.r.) Calea Poplăcii este ameninţată şi să ne ducem să luăm copiii. Era după ora 12.00. Am plecat cu soţul meu să luăm copilul de la creșă. Când am ieşit în şoseaua principală, eu, soţul şi o fetişcană cu un copil mai mic de mână pur şi simplu am fost fugăriţi în scara primului bloc din colţ cu str. Siretului şi Calea Dumbrăvii de un bărbat care era pe o stradă paralelă cu Siretului şi a tras cu o armă.

·   Am ieşit afară, am continuat drumul de aproximativ 200 de metri până la staţia de autobuz cimitir, pe unde trebuia să trecem un parc spre Calea Poplăcii pentru a-mi lua băiatul de la creşă. Ajungând în staţia din faţa cimitirului am văzut două elicoptere verzi cu cruce roşie pe ele, care s-au întors deasupra noastră şi au început să tragă în noi. Acolo erau nişte oameni bătrâni din incinta cimitirului care locuiau la poartă. Mai erau 2-3 persoane şi ne uitam la elicopterele care se învârteau pe sus. Au început să tragă în noi în plin.

·   Era uşa deschisă la un elicopter şi un soldat era în uşă cu o armă în mână. Pe mine m-a rănit în mâna stângă şi în gură şi mi-a făcut pareză de plex brahial stâng. Doamna Mitrofan m-a băgat în casă şi m-a legat cu cearşafuri să oprească sângele. După o oră am fost dusă la spital de un cetăţean care venise de la Mediaş. Am ajuns la spital după ora 16.30. M-a dus la urgenţă, deoarece eram cu gura ruptă şi mâna căzută complet. Eram însărcinată în luna a 8-a”, a declarat Ana Muntean.

Tot la Sibiu, martorul Nicolae Dîrlescu povestește cum sora lui a murit, iar fiica acestuia a fost rănită, după ce militarii dintr-un elicopter au deschis focul asupra blocului în care se aflau:

·   „La data mai sus amintită (23.12.1989), în jurul prânzului împreună cu victima mă găseam în apartamentul socrului meu Răduţiu Eugen. Tot aici se găsea socrul meu, soacra mea, fiica mea, în vârstă de 4 ani şi un cumnat al meu. Şi în zilele anterioare şi în 23.12.1989 mai multe elicoptere, respectiv trei elicoptere au survolat tot timpul oraşul Sibiu.

·   La un moment dat am auzit o rafală trasă din elicopter, respectiv am auzit o bubuitură în cameră şi am văzut că sora mea, care stătea pe o canapea, a fost rănită cum de altfel a fost şi fiica mea. În prima fază m-am ocupat de a acorda prim ajutor fiicei mele, iar când cumnatul meu mi-a spus că şi sora mea este rănită m-am dus la ea, constatând că a fost împuşcată mortal, glontele intrându-i prin zona maxilarului stâng şi a ieşit prin zona tâmplei drepte.

·   Am încercat să-i acord primul ajutor dar a fost inutil. Mi-am dat seama că s-a tras dintr-un elicopter, glonţul a lovit pardoseala şi apoi a ricoşat lovind-o pe sora mea, iar o parte din schije pe fiica mea”.

Bebeluș de o lună împușcat mortal în leagăn

„Tineretul Liber”, 24 decembrie 1989, titra pe prima pagină „Călăii Ceauşescu au fost prinşi! (…)  În aceeaşi publicaţie a apărut articolul „Asasinii strivesc corola de minuni a copilăriei” cu textul: „Într-un bloc de pe strada Ştirbei Vodă, vineri spre sâmbătă dimineaţa, a fost împuşcat de terorişti un băieţel în vârstă de o lună. Teroriştii s-au urcat pe acoperişul casei de vis-a-vis şi au tras în locuinţele oamenilor paşnici. Unul din gloanţe a străpuns fereastra camerei. Acestui copil, care continua să viseze în leagănul său, în larma gloanţelor, în zgomotul elicopterelor care se învârteau deasupra oraşului. Visul lui a fost întrerupt”.

Martorul Vasile Prodan relatează despre oamenii secerați de gloanțe din București:

·   „În decembrie 1989 eram sportiv la Clubul Steaua. La 25.12.1989 mă aflam în fața blocului unde locuiam iar o vecină mi-a povestit că atunci când venea dinspre Șoseaua Antiaeriană l-a văzut în stația de troleibuz căzut pe stradă pe C.V., prieten și vecin cu noi.

·   Am hotărât să ne deplasăm la stația de troleibuz. A trebuit să îi explicăm unui militar de ce eram prin zonă. Cadavrul lui Valentin prezenta mai multe urme de gloanțe pe tot corpul.

·   Am putut observa că pe toată lungimea Șoselei Antiaeriană se afla din 15 în 15 m se afla cîte un cadavru de bărbat, femeie sau copil. Erau și mașini arse cu cadavre în ele”.

Lista copiilor-eroi uciși în timpul revoluției din 1989

În perioada 17 decembrie 1989 – 1 ianuarie 1990 în România au murit peste 40 de minori, însă nici până astăzi nu se cunoaște numărul lor exact ori circumstanțele în care aceștia au fost uciși.

1. Vladimir Andronic, București, o lună: Un glonț rătăcit l-a rănit la cap pe bebelușul care dormea în pătuțul lui, într-o casă de pe str. Frumoasă din Capitală. Băiatul, care împlinise o lună de viață chiar pe 23 decembrie 1989, a murit o oră și jumătate mai târziu, sub ochii părinților.

2. Cristina Lungu, Timișoara, 2 ani: A murit în brațele tatălui ei, pe 17 decembrie 1989, în timp ce amândoi erau pe stradă, pe Calea Girocului, după ce militarii în termen de la UM 01024 Timișoara au deschis focul asupra lor de pe acoperișul Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice (CCSITEH).

3. Cătălina Anghel, București, 3 ani: A fost ucisă alături de mama ei, Mărioara Anghel, pe 23 decembrie 1989, în timp ce amândouă se aflau în mașină. Militarii de la UM 02210 București au deschis focul asupra lor, după ce primiseră informația că sunt „persoane ostile revoluției”.

4. Vasile Gruia, Târgoviște, 3 ani: Decedat în condiții neelucidate. Declarat erou-martir prin completarea Decretului nr. 37/26.02.2000.

5. Anemaria Badea, județul Mehedinți, 3 ani: Născută la Vaslui, a decedat, în împrejurări necunoscute, în timpul Revoluţiei, pe raza judeţului Mehedinţi. Nu se cunoaște decât numele tatălui – Romeo. A fost declarată erou martir prin Decretul nr. 37/26.02.2000 (certificatul nr. 59).

6. Paul Alin Chircă, Sibiu, 3 ani: Se afla pe bancheta din spate a autoturismului părinților lui, pe 24 decembrie 1989. Când au ajuns la un filtru pe Calea Dumbrăveni din Sibiu, soldații în termen de la UM 01205 au deschis focul asupra lor.

7. Marius Cercel, județul Giurgiu, 4 ani: decedat în condiții neelucidate. Prin decretul 37/26.02.2000, a primit certificatul de erou-martir cu nr. 157.

8. Samir Tuluș, Constanța, 5 ani: Băiatul și părinții lui mergeau cu mașina dinspre localitatea Ovidiu spre municipiul Constanța, pe data de 24 decembrie 1989. Soldații care patrulau în dreptul Întreprinderii de Comerț cu Ridicata pentru Produse Alimentare (ICRA) au deschis focul asupra mașinii, iar Samir a fost împușcat mortal.  

9. Corina Roșca, Brașov, 6 ani: A murit împușcată în cap, în timp ce se afla în pat, după ce o patrulă a Gărzilor Patriotice (formată din civili) a început să tragă în intersecţia dintre str. Zizinului și str. Toamnei din Brașov. Dosarul făptașilor a fost clasat.

10. Cristina Afloarei, Timișoara, 7 ani: decedată în condiții neelucidate.

11. Adreia Laura Negruțiu, Timișoara, 9 ani: bunica ei a găsit-o moartă, după ce a fost împușcată în gât în timp ce se uita pe geam. Conform raportului medico-legal, „tragerea a fost executată de la distanţă, dinainte înapoi, cu armă de foc cu glonţ”.

12. Adriana Atanasie, Reșița, 10 ani: decedată în condiții neelucidate.

13. Negru Adrian Florin, Brașov, 12 ani: Elev al Școlii Generale nr. 8 din Brașov, băiatul a murit împușcat în abdomen, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Medicii legiști au stabilit că „moartea a fost violentă și s-a datorat unui traumatism abdominal cu rupturi de organe interne și hemoragie internă și externă produse prin armă de foc.”

14. Petrișor Bozar, Timișoara, 13 ani: decedat în condiții neelucidate.

15. Luminița Boțoc, Timișoara, 13 ani: Eleva a murit pe 17 decembrie 1989, dar a fost găsită abia pe 15 ianuarie 1990, în groapa comună din Cimitirul Eroilor din Timișoara. A fost împușcată în spate, pe Calea Lipovei, de către militarii de la UM 01942.

16. Octavian Burcioaică, București, 13 ani: A fost împuşcat mortal în timp ce se afla în apropierea Sălii Palatului. Era elev în clasa a VII-a la Școala nr. 113 din Capitală.

17. Adriana Chiriță, Constanța, 13 ani: În noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, un soldat din unităţile militare aduse pentru a asigura paza Prefecturii Brăila a deschis focul asupra ferestrelor unui apartament de la etajul 5 al blocului Romarta, unde i se păruse că vede „o lumină dubioasă”. Unul dintre gloanțe a pătruns prin geam și, ricoșând, a lovit-o în cap pe fetiţă, care a murit pe loc.

18. Cosmin Doga, Constanța, 13 ani: A murit împușcat pe data de 24 decembrie 1989, după ce mașina în care se afla alături de alte persoane nu a oprit la somația unei patrule formate din studenți ai Institutului de Marină.

19. Ion Ştefan Ţicu, județul Ialomița, 13 ani: Ȋn ziua de 24 decembrie 1989, a murit strivit de un tanc, în satul Malu, comuna Sfântu Gheorghe.

20. Marian Niculescu, București, 13 ani: Împușcat mortal în piept, în primele ore ale zilei de 14 decembrie 1989, în timp ce se afla în clădirea fostului Comitet Central, actualul sediu al Ministerului de Interne.

21. Gabriela Tako, Timișoara, 14 ani: Pe data de 17 decembrie 1989, eleva se afla cu familia ei pe Calea Lipovei din Timișoara, când o rafală de gloanțe i-a secerat pe toți. Mama ei a fost rănită la picioare, sora ei cea mare în umăr, iar ea în coapsă. Adolescenta a murit două zile mai târziu, la Spitalul de Copii.

22. Silviu Ştefan Mincă, București, 14 ani: În ziua de 23 decembrie 1989 a fost împușcat mortal în zona străzii Moș Adam din București, în apropiere de casa în care locuia sora lui Nicolae Ceaușescu. Ȋn acel schimb de focuri au fost implicaţi militari din cadrul U.M. 02666, U.M. 01210 şi U.M. 02652 Bucureşti. Era elev la Liceul Industrial Metaloglobus.

23. Claudiu Ioan Vărcuș, Timișoara, 14 ani: Ȋn ziua de 17 decembrie 1989 a fost împușcat în torace, pe trecerea de pietoni dintre Catedrală și Cinema „Capitol” din Timișoara.

24. Marius Bodo, București, 15 ani: Elev în clasa a X-a, a murit după ce a fost împușcat în piept, în abdomen și în picior, în timp ce se afla în sediul Comitetului Central, pe 22 decembrie 1989.

25. Adina Vasile, Timișoara, 15 ani: Eleva născută în Giurgiu a fost lovită în plin de o mașină care a intrat în cordonul de manifestanţi la Timișoara, pe 23 decembrie 1989. Fata a fost ucisă chiar în faţa bisericii din centrul orașului. Şoferul mașinii a fost condamnat la 15 ani de închisoare.

26. Nicolae Ceapă, Prahova, 15 ani: A murit pe 26 decembrie 1989, pe drumul ce leagă satele Zamfira și Găvănei, după ce un civil din Gărzile Patriotice l-a considerat a fi „terorist” și l-a împușcat.

27. George Eduard Atomei, Brașov, 16 ani: Ȋn noaptea zilei de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 3:00, a fost împușcat în ceafă, în faţa Consiliului Judeţean din Brașov. Ulterior s-a stabilit că elevul a murit după ce a fost prins într-un schimb de focuri dintre civili revoluționari și militari, care a durat 20 de minute. În acest timp au murit 47 de persoane, iar alte 79 au fost rănite.

28. Nicușor Cochirleanu, Brăila, 16 ani: A murit împușcat în cap, în seara zilei de 23 decembrie 1989, la Brăila, după ce militarii UM 01267 Brăila chemați să apere Prefectura au deschis focul asupra manifestanților. Ulterior s-a stabilit că primul glonț a fost tras din greșeală de un militar care încerca să deblocheze arma unui coleg. Fără să știe acest lucru, ceilalți soldați au crezut că sunt atacați de manifestanți și au început să tragă haotic.

29. Constantin Poenar, Cluj, 16 ani: muncea în Uzina Mecanică Cugir, la Turnătorie. La Revoluţie, s-a alăturat manifestanţilor. Pe 29 decembrie 1989, la ora 4:28 dimineaţa, maiorul de securitate Blaj Emil (de la UM 0815 Sibiu) răvășea casele din cartier, în căutarea lui Constantin, instigatorul la dezordine socială. Găsindu-l, l-a pus cu faţa la perete și l-a împușcat în gât, sub ochii părinţilor. Blaj Emil a fost condamnat la 16 ani de închisoare.

30. Mihaela Raluca Sălăjan, București, 16 ani: Împușcată în abdomen pe data de 23 decembrie 1989, eleva de la Liceul „Iulia Hașdeu” din București a murit a doua zi la Spitalul Panduri.

31. Florian Tian, București, 16 ani: Rănit de gloanțe pe 22 decembrie 1989, în timp ce se afla în sediul Comitetului Central. Era elev al Liceului Industrial „Arta aplicată” din București.

32. Diana Alexandra Donea, București, 17 ani: A fost împușcată în cap, la ora 17:30, în ziua de 21 decembrie 1989, în zona Intercontinental. Era elevă la Colegiul Sf. Sava din București.

33. Gheorghe Corduneanu, Brașov, 17 ani: De profesie faianțar, a murit pe 22 decembrie 1989, după ce a fost împușcat în abdomen în zona Inspectoratului de Miliție Sibiu.

34. Ionescu Radu, București, 17 ani: A murit pe data de 21 decembrie 1989, împușcat în cap apoi călcat de un camion militar, în timp ce se afla în zona Hotelului Intercontinental.

35. Constantin Iosub, Timișoara, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

36. Kelemen Iosif Gheorghe, Timișoara, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

37. Leonard Kilinger, Brăila, 17 ani: a murit din cauza hemoragiei, după ce a fost împușcat în picioare, în aceleași împrejurări ca și Nicușor Cochirleanu. Militarii care au deschis focul în mod haotic în fața Prefecturii Brăila nu au permis evacuarea răniților.

38. Iulian Liviu Marin, București, 17 ani: Pe data de 21 decembrie 1989 a fost împușcat în zona Hotelului Intercontinental din Capitală. Transportat peste drum, la Spitalul Colțea, a fost torturat de securiști în timp ce era internat și a murit pe data de 24 decembrie 1989. Trupul său a fost găsit de familie după trei săptămâni de căutări, tânărul fiind considerat „persoană necunoscută”.

39. Victor Mateescu, București, 17 ani: Elevul a fost împușcat în torace și abdomen, dintr-un TAB, pe Calea Griviţei din București.

40. Alexandru Radu Mănescu, București, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

41. Ilie Telecean, Timișoara, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

42. Vanea Timoșenco, București, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

43. Vasile Tinacui, București, 17 ani: A murit în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, în timp ce se afla în zona Comitetului Central. A fost găsit împușcat în cap, în gât și prezenta arsuri la mâna dreaptă. El lucra ca operator chimist în Capitală, dar era din Drobeta Turnu Severin.

44. Florentin Cătălin Vladu, București, 17 ani: decedat în condiții neelucidate.

45. Gh. Ioan Cristian Constantin, București, 17 ani: Împușcat în zona capului pe data de 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din Capitală. A fost transportat la Spitalul „Gheorghe Marinescu”, unde a fost operat de medici. În ciuda eforturilor personalului medical, adolescentul a murit pe data de 1 ianuarie 1990.

46. Cristian Constantin Rădulescu, București, 17 ani: A fost rănit la picior, apoi împușcat în abdomen și în ceafă în zona Comitetului Central, pe 24 decembrie 1989. A decedat în drum spre Spitalul Municipal. Era elev la seral, la Liceul nr. 30 din București, dar și muncitor.

Psihoza teroristă, singura cauză a masacrului petrecut post 22 decembrie

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt ultimii trei inculpați care mai pot fi trași la răspundere pentru evenimentele de după 22 decembrie 1989 în condițiile în care alți ofițeri de rang înalt din Miliție, Securitate sau Armată – cooptați de „grupul Iliescu” în Comitetul Frontului Salvării Naționale (CFSN) – fie au fost deja condamnați, fie au primit clasare, fie au decedat între timp.

„Psihoza securist-teroristă a stat la baza acțiunilor violente prin folosirea de armament militar. Focul fratricid, tragerile haotice, consumul uriaș de muniţie, au fost efecte directe ale instaurării psihozei securist-teroriste. Analiza întregului material probator al dosarului relevă această concluzie. În lipsa acestei psihoze, tragediile survenite începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 nu s-ar fi produs. 

În baza probelor administrate, s-a concluzionat că nu au existat alte cauze ale survenirii acestor tragedii. În timpul Revoluției nu au acționat forțe teroriste sau terorist-securiste, nu au acționat forțe străine, neacționând nici alte forțe interne total acoperite (de genul structurilor de rezistență)”, mai notează procurorii SPM.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro