Comentează- Aproape 41.000 de euro a cheltuit în instanță, pentru evacuarea oamenilor, Primăria Alba Iulia, condusă în 2017 de fostul primar PNL Mircea Hava, acum europarlamentar.
- „Toți aveau unde merge. În speță la rude, în Lumea Nouă”, explică Adela Cristescu, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială (DAS) Alba Iulia.
- Unele familii însă n-au avut unde, decât în câmp. Acolo unde trăiesc de mai bine de trei ani.
Vântul rece taie câmpul deschis unde se aleargă un băiat și o fetiță, la final de ianuarie. Sunt doi dintre zecile de copii care au fost evacuați, împreună cu familiile lor, dintr-un bloc din Alba Iulia, poreclit „Turturica”, în 10 octombrie 2017. O treime dintre locatari erau proprietari, restul, foști chiriași ai statului, cărora primăria nu le-a mai reînnoit contractele din 2010.
La peste trei ani de la evacuare, cei doi copii și frații acestora trăiesc pe un câmp din oraș, unde mama lor a construit o baracă improvizată.
„Cu mascații și cu câini o venit atunci”, își amintește băiatul de 11 ani ziua evacuării.
– Ați primit o altă locuință?
– Ne-o lăsat numai să ne facem o bărăcuță, spune copilul.
„Se vor găsi soluții”
Blocul „Turturica”, în care au locuit și copiii, e în vizorul primăriei Alba Iulia, care vrea să-l dărâme pentru a construi o parcare. Amânat de câțiva ani, planul a fost recent readus în discuție de noul primar USR-PLUS, Gabriel Pleșa. Acesta a fost viceprimar PNL din martie 2015 până în februarie 2020.
În bloc au mai rămas câțiva proprietari, care nu au dorit să vândă. Municipalitatea vrea să le exproprieze locuințele, contra unor sume de aproximativ 3.000 de euro. Proprietarii spun că nu doresc bani, ci locuințe la schimb.
Cu 3.000 de euro pot să reziste în chirie cel mult un an și jumătate. „Și apoi?”, se întreabă oamenii, speriați că-și vor trăi bătrânețea în stradă.
Primarul Gabriel Pleșa a spus într-o discuție cu Libertatea că „se vor găsi soluții” pentru oamenii rămași în bloc, așa cum s-au găsit și pentru cei evacuați în octombrie 2017.
Dar „soluțiile” găsite pentru cele 200 de persoane evacuate în toamna lui 2017 nu au fost soluții locative, ci doar niște ajutoare pe termen scurt, pentru o parte dintre ei.
„Toți aveau unde merge”
185.586 de lei (41.000 de euro, la cursul mediu valutar din 2017) a cheltuit Primăria Alba Iulia în instanță pentru evacuarea familiilor. Banii s-au dus pe taxe de timbru, cheltuieli de executare, servicii de asistență juridică – onorariu avocat.
„În urma evacuării, niciuna dintre persoane nu a rămas fără locuință, nefiind raportată nicio situație de acest gen”, menționează Primăria Alba Iulia într-un răspuns pentru Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
„Toți aveau unde merge. În speță la rude, în Lumea Nouă”, explică pentru ziar și Adela Cristescu, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială (DAS) Alba Iulia, instituție aflată în subordinea Consiliului Local Alba Iulia.
„Lumea Nouă e un cartier locuit de cetățeni de etnie romă. E ok cartierul, ce să vă spun. Dacă ar fi să mă întrebați, v-aș zice lucruri pozitive despre el. Mulți s-au întors la părinți, mulți s-au întors oarecum acasă. Mulți nu au fost primiți acasă, dar astea sunt toate problemele pe care ulterior, după evacuare, le-am văzut”, adaugă directorul DAS Alba Iulia.
„Eu zic că le-am făcut foarte bine, în așa fel încât nu e nimeni pe stradă, niciun copil nu a fost relocat de la școală, nu a avut absențe, nicio familie nu a avut probleme de sănătate, iar cei care au avut, le-am găsit la fiecare un loc”, completează directorul DAS.
Porumbei la evacuare
Întrebată dacă i s-a părut ceva problematic în felul în care s-a desfășurat evacuarea, aceasta spune că nu.
Din contră. Porumbei în fața G2-ului, în timpul evacuării. Lumea cobora în liniște. S-au comportat exemplar, până la urmă. Se așteptau, știau că urmează. Am zis nu se poate, uite ce evacuare! Și porumbeii acolo printre oameni, nu zbiera nimeni.
Cristescu, director DAS Alba Iulia:
„A fost o zi extrem de liniștită, pentru amploarea așteptată sau ce ne gândeam noi că e o evacuare. Așteptau mașinile. Până după-masa, s-a încărcat mobilă”, spune directorul, cu emoție în glas.
„Cumpăr otravă să nu-mi mănânce șobolanii copiii”
Cei doi copii evacuați, care locuiesc în „bărăcuța” din câmp, nu își amintesc porumbeii din ziua evacuării. Țin minte câinii jandarmilor și mascații.
Una dintre mamele evacuate povestește cât de greu le-a fost după. „Doamne, că nu mai vreau să trec prin ceea ce am trecut, în viața vieții mele, și la nimeni pe fața pământului”.
Dormeam pe la niște țigani pocăiți, pe jos, cu copiii. Plecam ziua din casă; când nu e casa ta, nu e casa ta. Trebuia să-mi scol copiii la ora 7, să mă îmbrac, să merg pe drumuri cu ei. Uneori îi duceam la școală, uneori nu puteam să-i duc și știa profesoara situația.
Femeie evacuată din blocul Turturica:
„Fata mea când s-o văzut pe drumuri o zis către mine: «Mamă, eu m-am săturat, eu mă omor singură. Dragul lui mama, cum să faci treaba asta?» Mi-amintesc că copila mea o ajuns într-o situație în care s-o măritat din lipsă și de necaz, că nu am avut unde sta”, adaugă aceasta.
O parte dintre cei evacuați au mers în străinătate, alții au avut rude la care să apeleze. Dar ea, mamă singură, spune că nu a avut pe nimeni, decât pe Dumnezeu.
Femeia și-a construit singură o baracă pe câmpul de lângă cartierul Lumea Nouă.
„Vă dați seama că nu mi-e ușor, atâția ani aicea, țâpată în câmp, cu șobolani, cumpăr otravă să nu-mi mănânce șobolanii copiii”, spune aceasta.
„Să mă simt și eu mamă, ca înainte”
Nu are o sursă de apă în câmp, așa că trebuie să care apă de la distanță, chinuindu-se să-și țină copiii curați. Povestește că învățătoarea unuia dintre copii a venit în vizită la ei, pe câmp, pentru că nu credea că acesta trăiește la baracă.
„O zis doamna învățătoare, nu îmi vine să cred că dintr-o baracă să iasă un copil atât de curat, să meargă la școală, e lucru mare”, povestește femeia.
Visează să primească măcar o locuință modulară, tip vagon. „Orice, că-i modulară, că-i o cocioabă de căsuță, orice, să aibă copiii mei unde să stea, să mă simt și eu mamă ca înainte”, adaugă aceasta.
„În alea e apă caldă, apă rece, pot să pun o mașină de spălat, să le mențin un covor curat, să se simtă și ei ca toți copiii, la un televizor, la desene, că ei de când ne-o scos din bloc nu mai au copilăria care o fost. Numai la școală și pe câmpuri”.
Bilanțul evacuării. O singură familie a primit locuință, o persoană a decedat
Ulterior evacuării, „s-au primit 71 de cereri (de la 49 de persoane, cu cereri duble, triple) pentru locuințe, materiale de construcții, achiziții de case și terenuri, case modulare, ajutor plată chirie”, precizează primăria într-un răspuns trimis Centrului de Resurse Juridice.
Din 70 de familii evacuate atunci, una singură a primit o locuință.
O altă persoană, în vârstă de 62 de ani „a fost sprijinită de către Direcția de Asistență Socială Alba pentru întocmirea dosarului de încadrare în grad de handicap și internarea, la cerere, într-o instituție de asistență socială medicală”.
La scurt timp după ce a fost internată, a decedat.
În cazul unei femei evacuate, în vârstă de 57 de ani, cu handicap accentuat, Direcția de Asistență Socială Alba a încercat să ia legătura cu copiii ei care fuseseră „ocrotiți, la rândul lor, în centre de ocrotire ale Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului”, dar aceștia nu au vrut să își asume responsabilitatea îngrijirii mamei lor, spun autoritățile.
Femeia a fost internată în Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia la 12 iulie 2018 (la 8 luni de la evacuare), iar de la 14 februarie 2019 se află într-o instituție de asistență socială.
Asistenții medicali comunitari din cadrul DAS Alba Iulia s-au deplasat pe teren la „domiciliu faptic al persoanelor evacuate”, la 9 adulți, două persoane cu handicap și 8 copii cu vârste între 3 și 17 ani.
Le-au monitorizat starea de sănătate și funcțiile vitale (9 beneficiari) și au furnizat servicii de „educare a beneficiarilor asupra condițiilor de locuit, a păstrării igienei corporale și alimentare în vederea prevenirii îmbolnăvirilor (11 beneficiari)”, mai precizează Primăria Alba Iulia.
Cum au fost sprijinite celelalte familii?
- 11 familii (compuse din 11 adulți, 5 persoane vârstnice și 7 copii) au primit ajutor de încălzire pentru plata chiriei pentru 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pe încă 6 luni.
- Dintre acestea, 5 familii au beneficiat de 400 de lei pe lună, pentru că au prezentat contractul de închiriere, iar 6 familii au primit 300 de lei pe lună, pentru că au prezentat declarație notarială de primire în spațiu. Acordarea ajutorului de urgență pentru plata chiriei s-a încheiat în luna noiembrie 2018, adică la un an după evacuare.
- Două mame tinere au beneficiat temporar de serviciile Centrului Maternal Speranța din Alba Iulia.
- O familie a primit un ajutor financiar de 300 de lei pe lună pentru achiziționarea de alimente, pentru o perioadă de patru luni (decembrie 2017 – martie 2018).
- O familie a primit un ajutor de urgență pentru achiziționarea unei sobe de gătit și încălzit.
- În prima lună după evacuare, s-au solicitat un număr de șapte porții de hrană de la Cantina de Ajutor Social de către persoane evacuate din Turturica. Una dintre solicitări nu a fost aprobată, „deoarece persoana respectivă a anunțat că intenționează să locuiască la Adăpostul de noapte din Alba Iulia, unde primește hrană”.
- La Adăpostul de noapte a stat o persoană evacuată pentru câteva zile, la final de octombrie 2017, apoi a plecat.
CNCD a amendat Primăria Alba Iulia pentru discriminare
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat Primăria Alba Iulia cu 5.000 de lei, pentru „fapta de evacuare a unui număr mare de persoane fără asigurare altor alternative”.
„Colegiul director nu contestă legitimitatea demersului părții reclamate de a evacua grupul de romi, categorie defavorizată din blocul „Turturica”, nepotrivit locuirii, ci analizează lipsa unei alternative care să asigure măsuri adaptate, respectiv locuințe sociale pentru grupul vulnerabil (200 de persoane printre care copii, femei, bătrâni, persoane cu dizabilități)”, arată Hotărârea CNCD nr. 454 din 19 noiembrie 2018.
În 2013 și 2014, Primăria Alba Iulia a finalizat și a repartizat 3 blocuri de locuințe sociale a câte 25 de apartamente. De atunci, nu a mai construit nimic.
În ultimii cinci ani, s-au depus 249 de cereri. Acestea sunt nerezolvate, în așteptare.
Primarul Gabriel Pleșa spune că primăria are în proiectare șase blocuri de locuințe sociale. „Dar vă dați seama că asta durează vreun an de zile”, adaugă acesta.