Tinerii agresivi, care imping, lovesc, tipa la alti oameni si intra tot timpul in bucluc au vazut, probabil, prea multa violenta la televizor cand erau copii. Un studiu recent reia emisiunile la care se uitau copiii la mijlocul anilor ‘70 si studiaza efectele pe termen lung pe care acestea le-au avut in dezvoltarea lor.
„In cursul ultimilor 40 de ani a aparut foarte multa literatura de specialitate care sprijina ideea ca violenta din presa constituie unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea agresivitatii”, scrie autorul studiului, L. Rowell Huesmann, doctor la Centrul de Cercetare a Dinamicii Grupurilor la Universitatea din Michigan. Studiul sau, care a aparut in numarul din martie al revistei Developmental Psychology, este o dovada a existentei efectelor pe termen lung ale violentei la televiziune, materializate la tinerii adulti. Huesmann si colegii sai au cercetat programele care erau urmarite in copilarie de catre 557 de tineri din regiunea Chicago.
Cercetatorii i-au intrebat pe tineri ce emisiuni urmareau in copilarie, daca se identificau cu personajele agresive, daca scenele violente li se pareau realiste. Ei i-au intervievat de asemenea pe partenerii si prietenii lor, interesandu-se daca cei in cauza sunt sau nu agresivi.
Concluziile au aratat ca barbatii care au urmarit mai multe programe violente la tv cand erau copii sunt mai inclinati sa-si imbranceasca sau zgaltaie sotiile, sa reactioneze agresiv la insulte, sa comita o crima, sa incalce regulile de circulatie. De asemenea, cei care au fost supusi la programe tv violente prezinta un risc de trei ori mai mare sa comita o crima decat ceilalti. Pe femei, expunerea la violenta in copilarie le poate determina sa arunce cu obiecte in soti, sa impinga, sa loveasca pe cineva care le-a enervat, sa comita acte criminale, sa comita infractiuni de trafic. Riscul ca ele sa impinga (zgaltaie), loveasca un alt adult e de patru ori mai mare decat in cazul celor care nu au fost expuse la violenta. Ce programe au efecte mai devastatoare? Nu neaparat cele la care ne-am astepta, spun psihologii. Daca se pot identifica cu subiectul violentei, daca acesta este rasplatit pentru actele violente si daca scena a fost realista, copiii sunt afectati. „Asadar, un act violent facut de un personaj pozitiv, in urma caruia e eliminat un personaj negativ, fapt pentru care personajul pozitiv e rasplatit – este mult mai daunator pentru psihicul unui copil decat o crima sangeroasa”, scriu cercetatorii. Acestia fac apel la parinti, care ar trebui sa dea mai multa atentie programelor urmarite de copiii lor, pentru a reduce impactul violentei asupra caraterului lor in formare.