Comenteazăam mirat ca trebuie sa facem asa ceva, doar noi aveam copii crescuti fara nici un fel de scoala. Atunci nu stiam ce implica aceasta noua meserie, mai tarziu am aflat ca nu este usor sa lucrezi cu acesti copii deoarece proveneau din familii dezorganizate, erau copii batuti, infometati, plini de paduchi, au fost copii care la 3 ani „nu zambeau”, nu vorbeau, le era frica sa calce pe iarba, erau copii care nici macar nu cereau apa, unii aratau la un an ca altii la trei luni, erau copii care isi urau parintii, bunicii sau fratii mai mari, deci pe acele persoane care abuzasera de ei intr-un fel sau altul.
La angajare ni s-au cerut unele conditii: o camera speciala pentru copil, liceul, curatenie desavarsita. Majoritatea au luat in plasament un copil sau chiar doi. Acesti copii sunt la noi de 2-3 sau chiar 4 ani. in acest timp noi am dus o munca titanica, mai intai a trebuit sa ne luptam cu sanatatea lor subreda. Majoritatea dintre noi am avut copii mici care nu stiau sa vorbeasca, cand le-au iesit dintii n-am dormit nici noi, nici ei; am stat la capul lor cand au avut febra, i-am invatat primii pasi si primele cuvinte, i-am invatat sa se spele, sa fie ordonati, ne-am chinuit zi si noapte, pentru ca erau copii inraiti care ne priveau urat, dar ne-am facut datoria cu dragoste si calm.
Cand ne-am angajat, toti membrii familiei am facut analize, in acesti ani de serviciu am avut controale periodice acasa si intalniri la Directie, unde am fost instruite si testate. Printre multe altele am invatat si multa legislatie. in cadrul acestor ore de legislatie ni s-a atras atentia in mod deosebit asupra „Conventiei Internationale cu privire la drepturile copilului”. Aceasta are doua principii (care atat ne-au fost dezbatute, citite la fiecare ora de curs incat noi le stim mai bine decat tabla inmultirii) si anume: 1. Copilul trebuie tratat ca o fiinta umana; 2. in toate deciziile care se iau cu privire la copil de catre parinti, instante judecatoresti, autoritati, state, trebuie sa primeze interesul copilului.
Dar de fapt de ce v-am trimis aceasta introducere, va scriu imediat: la intalnirea de lucru din luna martie ni s-a prelucrat o viitoare lege cu privire la copiii aflati in plasament la asistentii maternali (datorita intrarii in U.E.) si anume ca acesti copii aruncati, abuzati, maltratati – acum aflati la noi, educati cu greu de noi, crescuti frumos intr-un mediu sanatos, intr-o ordine si o curatenie deosebita – trebuie sa se intoarca in familia naturala.
Familia naturala fiind aceeasi familie de unde acesti copii au fost scosi in urma cu 3-4 ani deoarece era nociva din toate punctele de vedere (familii care au avut probleme cu alcoolul, TBC, SIDA, hepatita), familii care nu se spala, familii care traiesc intr-o camera cate 6-10 persoane, parinti certati cu legea. Cum este posibil ca acesti copii, pe care noi cu greu i-am readus pe linia normalului (care au ajuns dintr-un mediu rau famat intr-un mediu civilizat) sa se intoarca in groapa de gunoi de unde au fost scosi pentru ca aceasta se numeste familia naturala.
Nu mi se pare corect si drept avand in vedere interesul copilului ca acesti copii sa se intoarca de unde au venit pentru ca asa vrea UE. Ei sa-si vada de mizeria din curtea lor.
Noi, mamele din toata tara, facem apel la dv. sa nu lasati sa se intample asa ceva: „reintoarcerea copiilor aruncati, maltratati, abuzati in familiile naturale” care nu au nici un venit, mizeria cat casa, alcoolici, TBC-isti, hepatici, hoti, nespalati.
Daca raman la noi vor face scoala, daca ajung in familia naturala nu vor mai face nimic.
Un grup de asistente
maternale
din mai multe judete