ComenteazăȘcoala 9: Ce înseamnă elev reprezentant, ce calități ar trebui să aibă?
Robert Avram: Elevul reprezentant este acel elev care atunci când vede o situație în școală, fie că vorbim un abuz, o încălcare a legislației sau poate un alt coleg de-al lui care are nevoie de ajutor, alege să nu stea în bancă, să se ridice, să se implice în a ajuta. Este un elev care are spirit civic, care este deschis la a învăța, pentru că reprezentarea elevilor este un mod de învățare în sine. Reprezentarea elevilor îți dezvoltă anumite competențe pe care un elev care nu se ridică din bancă atunci când trebuie ca să fie vocea celor care îl înconjoară nu le-ar avea.
E un elev care își dorește întotdeauna să ajute și mai ales este un elev care face, se interesează de comunitate, ascultă și vede ce se întâmplă în jurul lui.
– Ce abilități ai deprins tu în Consiliul Național al Elevilor (CNE) și implicându-te?
– Am învățat să fiu mult mai atent la ce se întâmplă în jurul meu și, cel mai important, am înțeles că dacă tinerii se implică și caută soluții, atunci problemele se vor rezolva categoric.
Tinerii de azi sunt persoanele care vin cu fresh solutions la problemele astea sistemice la care, de cele mai multe ori, decidenții nu au soluții, pentru că nu au interacționat cu lucrurile astea. Tinerii au un alt orizont, privesc altfel lucrurile.
Am învățat să lucrez cu partea de legislație, să interpretez anumite lucruri și, mai mult, să identific, atunci când este cazul, eventuale riscuri în ceea ce privește bunul mers al lucrurilor în școală. De multe ori au fost încercări de introducere în legislație a anumitor prevederi care erau în dezavantajul elevilor și atunci CNE s-a sesizat, a văzut chestiuțe foarte mici, care adesea trec fără să fie observate, și a intervenit cu advocacy pe lângă instituții.
„Elevii nu vor doar drepturi”
– O parte din profesori susține că elevii vor doar drepturi, că și-au pierdut respectul față de școală. Cum combați această afirmație?
– E foarte important să înțelegem că Statutul Elevului, unul dintre documentele care guvernează mersul școlii, cuprinde drepturi și obligații care sunt importante în egală măsură. Ceea ce ar trebui să înțelegem acum este că școala trebuie să aibă în centrul ei interesul superior al elevului.
De multe ori, atitudinea disprețuitoare a elevilor nu vine neapărat din faptul că vor doar drepturi, ci pentru că vor ca școala să fie mult mai aliniată la nevoile pe care le au. Vor ca școala să ajungă să fie un mediu care să le dezvolte abilitățile și să fie mai prietenoase.
Acum, din păcate, nu este așa. Școlile, de multe ori, sunt privite de elevi ca un mediu toxic, unde nu-și dezvoltă competențele, ajung să stea la școală șase-șapte ore cu frica de a nu veni un profesor ca să le pună note.
– În ultimii ani ați simțit o îmbunătățire în ceea ce privește implicarea elevilor în ceea ce se petrece în școală?
– Pandemia, chiar dacă a scăzut interesul pentru unii, pentru cei mai mulți a creat un efect invers. Eu numesc această generație a rezilienței, nu vreau să mergem în paradigma în care suntem numiți generația de sacrificiu.
Am făcut un studiu la un an de la debutul pandemiei și ne-am dat seama că 50% dintre elevi, dintr-un eșantion de 9.000, ne-au spus că au trecut prin stări de depresie sau anxietate. Este un obstacol foarte mare, care însă a fost depășit, de aceea suntem „generația rezilienței” și de asta au vrut să se implice în mișcarea de reprezentare și să facă o schimbare.
Vedem din ce în ce mai multe grupuri informale de acțiune, chiar și la Gala Elevilor avem astfel de grupuri care ajung să se coalizeze pentru a aduce schimbarea în comunitatea lor. E foarte important, elevii trebuie învățați că ei sunt persoanele care pot aduce schimbarea. Elevul și tânărul sunt persoanele care vor ridica nivelul comunității.
Interviul integral, pe Școala 9.