ComenteazăPropunerea legislativă prevede modificarea Legii educaţiei naţionale în așa fel încât acești copii să poată fi înscriși în sistemul educațional.
În plus, reprezentanții unităților de învățământ la care se solicită înscrierea vor anunța în cel mai scurt timp serviciile abilitate, pentru demararea procesului de înregistrare și eliberare a unui certificat de naștere și a unui cod numeric personal.ără
„Din păcate, deși dreptul la educație este prevăzut legal și egal pentru toți cetățenii, conform Constituției, copiii care nu au CNP și implicit nu au documente de identitate nu își pot exercita acest drept. Există deci, cazuri frecvente în care copii nu pot merge la școală din cauza unor situații de care nu sunt vinovați și pe care nu le pot rezolva singuri. Ne dorim, prin această propunere, să remediem aceste situații și să oprim perpetuarea unei probleme sistemice, prin responsabilizarea tuturor celor implicați. De aici importanța acestei colaborări transpartinice la feminin. Educația copiilor ar trebui să primeze, indiferent de partidul din care facem parte – le mulțumesc colegelor mele care au susținut această inițiativă încă de la început”, a declarat deputata independentă Bîzgan, inițiatoare a proiectului.
Potrivit deputatei, faptul că avem încă un număr important de persoane care nu au un Cod Numeric Personal nu înseamnă să negăm acestora exact calea de a își depăși condiția.
„Prin legea votată, venim cu o abordare incluzivă și proactivă: copiii fără CNP vor putea fi înscriși la școală și, în plus, școlile vor da o mână de ajutor în rezolvarea actelor de identitate”, a afirmat şi deputata PSD Roxana Mînzatu, coinițiatoare a propunerii legislative.
160.000 de români nu au niciun document de identitate, iar majoritatea celor fără acte sunt copii
Dreptul la educație este garantat tuturor copiilor din țara noastră, atât prin Constituție cât și prin Convențiile internaționale la care România este parte, precum Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite.
Autoritățile estimează că peste 160.000 de români nu au niciun document de identitate, iar majoritatea celor fără acte sunt copii. Lipsa documentelor de identitate afectează atât acești copii, cât și întreaga comunitate, printr-un risc crescut de sărăcie și excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz și violență sau trafic de persoane.
„Nu este vina copiilor că nu au actele necesare înscrierii la școală; nu ei sunt responsabili pentru faptul că, dintr-un motiv sau altul, nu au CNP. Statul are datoria să intervină prin serviciile de asistență socială pentru a corecta această situație discriminatoare – este dreptul fiecărui copil să beneficieze de un start egal în viață”, consideră Mara Mareș, din grupul parlamentar PNL.
Peste 500.000 de rromi nu aveau acte de identitate în 2016, pentru ca nu puteau face dovada unei locuinte, conform datelor prezentate de reprezentantii Partidei Rromilor.
Potrivit acestora, in Romania exista aproximativ 2,5 milioane de rromi, răspanditi in o mie de localitati. Peste 15% din populatia care traieste sub gradul de saracie admis este formata din rromi, reprezentand peste jumatate din totalul lor.
Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament în luna mai a acestui an, Camera Deputaților fiind prima cameră sesizată.
Aceasta urmează să intre în dezbatere în comisiile permanente ale Senatului. Aceasta este a doua inițiativă comună transpartinică a femeilor din Parlament, prima dintre ele – creșterea vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în instituții de tip rezidențial – fiind votată în Camera Deputaților (camera decizională) în cadrul aceleiași ședințe de plen și urmând să meargă spre promulgare către Președintele Klaus Iohannis.