Tabăra al-Hol este casa soțiilor și copiilor luptătorilor străini ai ISIS. În fapt, un mic oraș de corturi îngrădit cu sârmă ghimpată și păzit de gardieni înarmați, unde familiile se îngrămădesc împreună.
Al-Hol se află la patru ore cu mașina de orașul al-Malikyah, undeva aproape de granița cu Turcia, în nord-estul Siriei.
În tabără, femeile se îmbracă în negru și poartă niqab, un voal pentru față, care lasă descoperită doar zona din jurul ochilor.
Unele dintre femei au ajuns în Siria din estul Europei. Au ajuns acolo urmându-și soții, care au decis să călătorească mii de kilometri pentru a se alătura ISIS și pentru a trăi sub un regim care a ucis și a torturat mii de oameni.
Singura lor greșeală, spun ele jurnaliștilor BBC, este că s-au îndrăgostit de omul nepotrivit.
Povestea este una familiară pentru multe dintre soțiile militanților ISIS, care încearcă să se delimiteze de brutalul regim care a funcționat pentru puțin timp în Siria și Irak.
Acum, cei mai mulți dintre soți sunt morți sau încarcerați, iar femeile sunt blocate în Siria, cu copii cu tot.
În jur de 60.000 de persoane trăiesc în tabără, inclusiv 2.500 de familii ale luptătorilor străini ai ISIS. Cele mai multe persoane se află aici din 2019, momentul în care Statul Islamic a fost învins la Baghuz, în ultima bătălie importantă din estul Siriei.
Situația este tensionată în al-Hol. Multe femei se tem de unele vecine din tabără, radicalele care încă impun regulile ISIS.
Crime zilnice
Violențele și radicalizarea reprezintă o problemă majoră pentru kurzii din Forțele Democratice Siriene, care conduc tabăra.
Abdulkarim Omar, ministrul de externe de facto al administrației kurde din nord-estul Siriei, admite că în al-Hol, ISIS încă își impune voința. Femeile radicalizate, spune el, sunt responsabile pentru mare parte din violența care deseori se sfârșește cu omucideri.
„Există crime zilnice, ele ard corturile atunci când oamenii nu urmează ideologia ISIS”, spune oficialul pentru BBC. Femeile transmit mai departe, copiilor, ideologia radicală a organizației.
Iar copiii sunt peste tot, aduși în Siria de părinții lor, din Africa, Asia sau Europa. Nu prea au ce să facă în tabără.
Mulți dintre ei nu au văzut altceva decât război, întreaga lor viață, și au ajuns rar la școală. Unii au răni vizibile. Toți au fost expuși traumelor și cei mai mulți și-au pierdut cel puțin un părinte.
Adolescenții sunt deja văzuți ca o posibilă amenințare și sunt mutați în centre de detenție securizate, departe de familii.
„Când ajung la o anumită vârstă reprezintă un pericol pentru ei și pentru alții, așa că nu avem altă soluție decât să construim centre de reabilitare pentru ei”, spune Omar.
„Într-o bună zi vor veni să îl ia”
La nord de al-Hol se află Roj, o tabără mai mică ce adăpostește, de asemenea, soții și copii ai membrilor ISIS. Violențele sunt mai puțin frecvente aici.
Tabăra este separată cu garduri. Unele femei sunt din Marea Britanie, altele din Trinidad Tobago, care are una dintre cele mai mari rate de recrutare ISIS din emisfera vestică.
Una dintre femei are un băiat de 10 ani. A venit în Siria cu soțul ei, iar după ce acesta a fost ucis, a continuat să trăiască sub regim până la final. Se teme acum că după ce copilul va crește, acesta va fi luat și trimis într-un centru de detenție. „Cred că într-o bună zi vor veni să îl ia”, spune ea.
Măsurile sanitare sunt limitate în tabără. Există toalete și dușuri externe, iar apa de băut este adusă în rezervoare, toată lumea are nemulțumiri legate de acest lucru.
Există și o mică piață, unde se pot cumpăra haine, mâncare sau jucării. În fiecare lună, familiile primesc pachete cu hrană și haine pentru copii.
„Comunitatea internațională nu își asumă responsabilitățile”
Mulți copii urmează cursurile unei școli improvizate, coordonate de organizația Salvați Copiii.
„Auzim o mulțime de povești și niciuna nu este pozitivă, din păcate, dar speranța noastră este că vor putea ajunge acasă pentru a trăi o copilărie normală, pentru a fi sănătoși”, spune pentru BBC Sara Rashdan, reprezentantă a organizației.
„Am observat schimbări comportamentale. Am văzut că desenau imagini cu distrugeri, bombardamente și război, dar că acum desenează imagini pozitive cu flori și case”, explică Rashdan.
Doar că este neclar când anume vor putea copiii să părăsească tabăra.
Unele țări occidentale consideră că soțiile luptătorilor străini ai ISIS reprezintă o amenințare la adresa securității.
Multe dintre femeile din tabără resping această presupunere. Însă evită, totodată, să vorbească despre crimele ISIS, despre miile de femei Yazidi care au fost luate în sclavie de organizația teroristă, despre oamenii uciși pentru că erau considerați eretici.
Cele mai multe femei spun că nu au văzut faptele violente ale ISIS și că nu erau conștiente de masacrele, decapitările și genocidul comis de soții lor.
Unele țări europene, precum Suedia, Germania sau Belgia, au acceptat să repatrieze o parte a femeilor și copiilor din Siria.
Dar pe măsură ce situația din tabere se deteriorează, autoritățile kurde îndeamnă mai multe țări să își ia cetățenii înapoi.
„Este o problemă internațională, dar comunitatea internațională nu își asumă responsabilitățile”, spune Omar. „Dacă lucrurile vor continua la fel, ne confruntăm cu un dezastru pe care nu îl vom putea depăși”, adaugă oficialul kurd.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!