Cuprins:
Cercetările arată că bebelușii născuți în perioade de criză, cum ar fi dezastre naturale sau pandemii, prezintă un risc crescut de întârzieri în dezvoltare și probleme de sănătate mintală până la maturitate.
Stresul prenatal și efectele asupra dezvoltării
Studiile privind stresul prenatal indică faptul că, atunci când o mamă este supusă stresului, semnalele chimice transmise prin placentă pot influența dezvoltarea fătului.
De asemenea, stresul postnatal poate afecta capacitatea părinților de a oferi îngrijire sensibilă și atentă copiilor lor.
Expunerea la stres în uter poate modifica funcționarea sistemului de răspuns la stres al copilului, crescând vulnerabilitatea acestuia la probleme de sănătate mintală și neurodezvoltare.
La scurt timp după declararea pandemiei de COVID-19, a fost lansat un studiu pancanadian pentru a evalua impactul crizei asupra femeilor însărcinate și copiilor lor. Cercetarea, care urmărește aproximativ 7.000 de familii, se concentrează pe dezvoltarea neuropsihologică a copiilor născuți în pandemie.
Rezultatele studiului: bebelușii din pandemie și dezvoltarea lor
În mod surprinzător, majoritatea copiilor născuți în pandemie au atins etapele normale de dezvoltare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a30a1a85e1efe97f6bee07563b7332c4.webp)
Totuși, s-a înregistrat o creștere de 1-2% a numărului de copii cu risc de întârzieri în comparație cu cei născuți înainte de pandemie.
În ceea ce privește dezvoltarea limbajului, majoritatea copiilor s-au încadrat în parametrii normali, însă sugarii din primul val pandemic și fetele născute în această perioadă au prezentat un risc mai mare (3-6%) de dificultăți de limbaj la vârsta de doi ani.
Cu toate acestea, diferențele sunt mici, demonstrând reziliența remarcabilă a bebelușilor la perturbările cauzate de pandemie.
Stresul pandemic și impactul asupra creierului
Pandemia a generat perturbări semnificative în îngrijirea prenatală și în experiențele timpurii ale bebelușilor.
Părinții au experimentat niveluri ridicate de stres, adesea netratat, ceea ce a persistat și în perioada postpartum. Studiile arată că nu infecția cu SARS-CoV-2 a fost responsabilă pentru întârzierile de dezvoltare, ci mai degrabă stresul prenatal.
Cercetătorii au descoperit că suferința prenatală a fost asociată cu modificări ale conectivității cerebrale la sugari, afectând domenii legate de comportament și sănătate mintală.
Factori de risc și influența mediului social
Expunerea timpurie la stres este un factor determinant pentru dezvoltarea copiilor. Deși pandemia a afectat toată populația, impactul a fost amplificat sau atenuat de factori precum statutul socio-economic, sprijinul comunității și accesul la resurse.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3700f504d342329b83d24f41d10cc8a7.jpg)
Familiile cu venituri mai mari și mai mult sprijin social au fost mai bine protejate de efectele stresului, iar acest lucru s-a reflectat și în dezvoltarea copiilor lor.
Cercetările indică faptul că bebelușii din gospodării cu statut socio-economic scăzut au avut cel mai mare risc de întârzieri în dezvoltare, un fenomen agravat de criza sanitară globală.
Deși majoritatea copiilor născuți în pandemie se dezvoltă normal, un număr mai mare decât de obicei necesită sprijin suplimentar.
Identificarea timpurie a copiilor cu întârzieri de dezvoltare și accesul la specialiști precum logopezi sau educatori timpurii sunt esențiale pentru a le permite să își atingă potențialul maxim. În unele cazuri, este posibil ca acești copii să aibă nevoie doar de mai multe oportunități de a-și exersa abilitățile.
Lecții pentru viitor
Efectele pandemiei asupra dezvoltării copiilor vor deveni mai clare odată ce aceștia vor intra în sistemul educațional. Cu un număr crescut de copii care necesită sprijin într-un sistem deja solicitat, este crucial ca guvernele să își îmbunătățească strategiile de intervenție în situații de criză.
Accesul la servicii de sănătate mintală pentru femeile însărcinate în timpul urgențelor de sănătate publică este esențial, având în vedere impactul stresului prenatal asupra creierului bebelușilor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1ca2f493571f0453788a13f40bb7be3a.jpg)
Una dintre cele mai eficiente modalități de a sprijini dezvoltarea sănătoasă a copiilor este asigurarea accesului la îngrijire de calitate, la prețuri accesibile.
Crearea unui mediu stabil și sigur pentru toți copiii, indiferent de statutul socio-economic, este fundamentală pentru creșterea rezilienței acestora și pentru prevenirea efectelor negative ale crizelor viitoare asupra generațiilor următoare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f360494af9994e5ea0a806a4fcef655e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_17e965b0f731396553ec3723a734e625.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_747001f1a36aa1ca133d41195e836267.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f0356f8691676e83a5b71d732a341c36.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_350830656eba9deb8021852b62e7a660.jpg)