Copiii nu înțeleg mai bine „ce au greșit” dacă sunt bătuți. Sfaturi pentru părinți

Pălmuirea copiilor este declarată ilegală în 63 de țări, însă printre acestea nu se numără și Anglia. Zahawi a declarat că statul nu trebuie să-i „dădăcească” pe părinți cu privire la modul în care trebuie să-și crească copiii, potrivit The Conversation.  

În contradicție, grupurile de protecția copiilor și psihologii spun că decizia de a interzice corecția fizică a copiilor trebuie să fie în acord cu ce e mai bine pentru cei mici, nu pentru părinții lor. 

Pedepsele fizice sunt ineficiente și îi afectează pe copii

Un studiu realizat de un grup de cercetători de la universități de prestigiu din Marea Britanie, Canada și SUA, publicat în revista științifică The Lancet, a ajuns la concluzia că pedepsele fizice asupra copiilor nu doar că sunt ineficiente, dar îi afectează pe copii și mai târziu, în viața de adult. Mai mult, în cele mai multe cazuri, comportamentul copilului devine și mai deviant. 

O cercetare realizată de University of Texas arată și că, de cele mai multe ori, copiii nu sunt mai ascultători față de părinți după ce au fost disciplinați prin pedepse fizice și nici nu înțeleg de ce acțiunile lor au fost greșite. Acest lucru este din cauza faptului că în multe situații nu primesc vreo explicație cu privire la motivul pentru care au fost corectați cu o palmă. 

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

De asemenea, chiar dacă i se explică, micuțul poate fi mult prea prins în propriile emoții pentru a putea înțelege ce a greșit. Iar concluzia sumbră a studiilor este că, pe viitor, un copil poate urma ordinele părinților, însă nu pentru că înțelege că ceea ce ar putea face e greșit, ci din cauza fricii de a nu fi pedepsit fizic. 

Când sunt stresați, părinții folosesc forme mai dure de „disciplinare fizică”

Studiul publicat în The Lancet a ajuns la concluzia că pedepsele fizice afectează comportamentul social, dar și sănătatea mintală atât în copilărie, cât și în adolescență. Aceștia sunt mai predispuși la a avea probleme emoționale, dar și anxietate sau depresie. De asemenea, mai pot dezvolta agresivitate și se implică mai des în activități riscante. 

Un alt argument puternic împotriva lovirii este faptul că, în timp, părinții pot deveni abuzatori și își pot maltrata copiii, pentru că în unele cazuri crește intensitatea loviturilor pentru a exista același efect.  

Există tehnici de disciplină pe care părinții le pot folosi și care au efect. Pot, de exemplu, să-i ajute pe copii să înțeleagă de ce comportamentul lor este greșit discutând cu ei și ca pedeapsă pot raționa timpul pentru jocul pe console video sau suspendarea temporară a unor privilegii pe care aceștia le au.  

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

1 din 5 părinți români crede că bătaia e necesară 

Un studiu realizat de Asociația Salvați Copiii și prezentat anul trecut arată că în România, ca atitudine generală față de pedeapsa corporală, 21% dintre părinți și-au exprimat acordul față de bătaie ca modalitate de sancționare a comportamentelor indezirabile ale copiilor, scrie Școala 9. 

Cercetarea a mai arătat că 28% dintre părinți au spus că s-a întâmplat să-și bată copilul sau copiii în ultimul an, o scădere de 10 puncte procentuale față de nivelul înregistrat după analiza similară publicată în 2013. În același timp, 46% dintre copii spun că au fost loviți în familie. 

Alte pedepse folosite de părinții români sunt: 

• restricționarea accesului la telefonul mobil; 
• restricționarea ieșirilor la joacă, afară, cu prietenii sau a accesului la calculator/tabletă/internet și la televizor; 
• mustrări verbale, ceartă; 
• lipsa banilor de buzunar; 
• obligativitatea de a citi sau de a face lecții suplimentare; 
• pedepse corporale;
• obligația de efectuare a unor treburi casnice. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro