Copiii rămași fără un părinte riscă să nu mai ia bursă socială: „Trebuie să le zic că ar primi doar dacă ar rămâne și fără mine?”

Metodologia a fost în dezbatere publică până luni, 4 septembrie, inclusiv. Ministerul Educației nu a publicat forma finală după toate propunerile primite. Metodologia schimbată va fi discutată în Comisia de Dialog Social mâine, 8 septembrie.

Între timp, inițiativei s-au alăturat alte două asociații: Salvați Copiii și Fundația Prețuiește Viața, reprezentată de Andreea Marin. 

• Rata de sărăcie persistentă în România este de aproape 34% în familiile monoparentale, potrivit Eurostat și Institutului Național de Statistică. 

„Acordarea bursei de orfan numai în cazul decesului ambilor părinți pare o soluție crudă de a salva bugetul României!”, spun inițiatorii campaniei. Libertatea a discutat cu două mame rămase văduve care își cresc singure copiii, care de anul acesta școlar riscă să nu mai primească burse. 

Ministerul spune că termenul „orfan” nu există în legislație

Lavinia Dinu este mama a doi copii care au 16, respectiv 17 ani. Este văduvă de 15 ani. Ea a inițiat petiția „Orfan în România”, care are la acest moment peste 20.000 de semnături. Lavinia spune că ea este „doar o voce” a părinților văduvi, fiind și voluntară în Asociația „Există viață după doliu”. 

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Lavinia a mai inițiat în trecut o petiție, făcută pentru a se putea cumula bursa de merit cu cea socială. „Adică ori erai sărac, orfan, bolnav, ori învățai bine. Așa era metodologia. Mesajul meu era că acestea nu trebuie să se excludă”, spune Lavinia. Acea petiție a fost una de succes.

De această dată, la minister, Laviniei i s-a spus că „termenul de orfan nu există în legislație. Și am întrebat cum a existat până acum. Mi s-a spus că așa era legea, că era o greșeală și că acum au reparat”. 

„Salariul meu nu putea acoperi costurile tratamentelor soțului și pe cele curente”

„Argumentul modificării legislative este că cei care sunt în această situație se pot considera familii monoparentale și se aplică regula financiară de venit minim pe familie. Ca văduvă, ca reprezentant al persoanelor văduve, pot spune că este un mare praf în ochi”, adaugă Lavinia. 

Modificarea legislativă la care se referă este despre bursa socială care include, la două litere separate, două categorii:

• „c) elevi care provin din familii monoparentale care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic sau egal cu salariul minim net pe economie” și 
• „b) elevi cu ambii părinți decedați”. 

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Termenul „orfan”, așa cum remarcă și Lavinia, nu mai există în lege. 

Și Otilia Guli, văduvă de cinci ani, este de aceeași părere. Înainte de a muri, soțul ei a fost bolnav șapte ani, timp în care a avut nevoie de tratamente și medicamente. „Salariul meu nu putea acoperi costurile investigațiilor, tratamentelor soțului și pe cele curente, aferente oricărei gospodării”.

„N-ai cum să pedepsești 99% din orfani așa”

La asociația la care cele două femei sunt voluntare au întâlnit și cazuri în bursa de orfan punea de fapt mâncare pe masă în familie. „Sunt foarte multe situații tragice la care cei 150 de lei – 250 de lei, cât se dă, chiar contează”. Cuantumul stabilit de minister pentru bursa socială de anul acesta este de 300 de lei.

Lavinia Dinu spune că Ministerul Educației au adus argumente din zona excepțiilor: „Mi-au dat cei de la minister exemplul unei judecătoare care are doi copii și care are un salariu de 20.000 de lei. Genul ăsta de excepții există, dar n-ai cum să pedepsești 99% din orfani așa, pentru că sunt câțiva orfani care o duc mai bine”. 

Copiii care trec prin moartea unui părinte sunt predispuși la mai multe boli

„Venitul părintelui supraviețuitor nu trebuie considerat un criteriu pentru a beneficia de bursă, aceasta fiind un drept al copilului al cărui părinte a încetat din viață – drept ce decurge din decesul părintelui, nu din abilitatea părintelui supraviețuitor de a reuși să câștige un salariu care să depășească salariul minim pe economie”, spune și Otilia Guli. 

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Părinții văduvi remarcă și faptul că din cauza doliului, atât părintele supraviețuitor, cât și copiii pot dezvolta boli care necesită tratament, asta venind cu alte costuri. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Pittsburgh, copiii care trec prin moartea unui părinte sunt mai predispuși la depresie decât ceilalți, în special dacă sunt mai mici de 12 ani când părintele moare. 

Un alt vid care există este lipsa consilierii psihologice pentru părinți și copii, respectiv existența unei „protecții sociale”, consideră Lavinia și Otilia. „Trebuie să rămână orfan cu un părinte descurcăreț și cu mintea cât de cât întreagă ca să reușească să descurce”. La părinții supraviețuitori, autoritățile nici nu se uită, povestesc femeile. „Habar n-ai încotro s-o apuci ca părinte supraviețuitor”. 

„Mulți psihologi nu întrunesc condițiile sau refuză să se complice”

Guli spune că sunt prea puțini psihologi specializați pe doliu în România și că pentru a beneficia de tratament gratuit în calitate de copil care și-a pierdut un părinte, documentația e una complexă, de care psihologii se feresc: „Chiar dacă, începând de anul acesta, s-a votat legea conform căreia și copiii orfani au dreptul la terapie gratuită cu un psiholog, în realitate formalitățile sunt atât de multe, încât mulți psihologi nu întrunesc condițiile sau refuză să se complice. Va mai dura până când această inițiativă va fi funcțională”.

Consilierii școlari nu sunt o soluție, deoarece nici ei nu sunt specializați pe doliu, spun cele două. „Știm de la membrii asociației că în Constanța niciun psiholog nu e disponibil pentru acest proiect. În Cluj, lucrurile stau mai bine. Dar în mediul rural, situația este și mai grea, deoarece copilul din mediul rural trebuie să meargă cu părintele la oraș, ceea ce înseamnă o altă cheltuială”.

Copiii orfani, stigmatizați în societate 

De asemenea, copiii orfani sunt văzuți altfel de ceilalți copii de la școală, astfel că părinții recurg la tot felul de metode pentru a-i proteja. Otilia i-a rugat pe ceilalți părinți din clasă să nu le spună copiilor lor că fata ei nu are tată. „Ești asociat cu gândul morții, de care oamenii se tem”, spune ea. 

Lavinia mai povestește că, atunci când bursele erau acordate de primării „conta și unde erai orfan. Un copil de-ai mei primea 50 de lei bursa de orfan, iar celălalt, 300 de lei”.

„Eu cum să le zic acum copiilor că brusc nu mai sunt considerați orfani? Trebuie să le zic că acum nu mai există orfan în legislație și că ar primi bursa doar dacă ar rămâne și fără mine?”, încheie Lavinia. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro