Copiii romi din România au fost afectați disproporționat de pandemie, iar romii au fost folosiți ca țapi ispășitori pentru răspândirea coronavirusului. În acea perioadă, discursurile online de incitare la ură și declarațiile împotriva populației rome, inclusiv ale politicienilor, s-au intensificat. Poliția continuă să utilizeze excesiv forța împotriva romilor și să aibă un comportament abuziv. 

Sunt câteva dintre concluziile unui raport privind România al Comitetului consultativ al Consiliului Europei (CoE) privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Documentul, numit „A cincea opinie privind România” a fost publicat pe 5 septembrie, împreună cu comentariile Guvernului român. 

Documentul analizează situația minorităților din România și scoate în evidență problemele cu care se confruntă minoritatea romă, mai ales copiii. 

Romii, minoritatea cea mai puțin acceptată în România

Cele mai acceptate minorități în România sunt germanii și maghiarii, în timp ce romii se află la celălalt capăt al spectrului de acceptare, a arătat un studiu publicat de Institutul Elie Wiesel în 2021, privind înțelegerea interetnică în România, citat în raportul CoE. 

Mai mult de o treime dintre respondenți au declarat că minoritățile maghiară, germană și evreiască au o contribuție pozitivă sau reprezintă o resursă valoroasă pentru țară. 

În ceea ce privește minoritatea romă, doar 18% dintre respondenți au avut această atitudine pozitivă, iar 29% au considerat-o „o problemă pentru țara noastră”, conform studiului. 

Segregarea în școli

Copiii romi sunt supuși segregării și diferitelor forme de discriminare, arată raportul. 

Aproape 70% din școlile din România care aveau cel puțin 3% copii romi practicau segregarea la nivel de clasă, adică alocau, în mod disproporționat, copiii romi în anumite clase, arată un studiu din 2022 realizat de Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), citat în raportul european.

Reprezentanții romilor au explicat, în discuții cu Comitetului consultativ, că principala problemă, din perspectiva lor, nu este separarea ca atare, ci faptul că educația oferită în școlile sau clasele cu o proporție mare de copii romi tinde să fie de o calitate inferioară.

Un sondaj privind discriminarea în școli, realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Institutul pentru Politici Publice (IPP), a constatat că există rate foarte ridicate de intoleranță față de romi în rândul părinților și, în proporții mai mici, în rândul profesorilor:

  • Legislația din România interzice discriminarea în educație, însă interzicerea segregării în școli nu era menționată în mod explicit în Legea Educației Naționale care a fost în vigoare până în iulie anul acesta, nici în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (republicată). Noua lege a educației adoptată anul acesta interzice segregarea școlară;
  • Politica guvernamentală privind desegregarea în educație se bazează pe ordinele emise de Ministerul Educației în 2007 și 2016, precum și pe Ordinul 5633/2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar. Reprezentanții romilor, ONG-urile și CNCD consideră că actualul cadru legal bazat pe ordinele ministeriale este ineficient, arată raportul CoE.
Raportul Consiliului Europei despre minorități atrage atenția cu privire la situația discriminării din România

Discursul urii împotriva romilor

Cazurile de discurs al urii împotriva minorității rome, fie că e vorba de postări online, graffitiuri sau alte expresii, ajung foarte rar să fie investigate, conform reprezentanților minorității rome, citați în raportul Consiliului Europei.

Există o lege care definește și incriminează antițigănismul, adoptată în 2021, dar ea nu este aplicată. Are mai degrabă o valoare simbolică.

În timpul monitorizării realizate de Consiliul Consultativ al Consiliului Europei pentru acest raport, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o nouă hotărâre prin care a condamnat România pentru violența poliției și pentru faptul că autoritățile nu au investigat în mod eficient tratamentele inumane și degradante aplicate de poliție, inclusiv relele tratamente din motive rasiale.

În hotărârea sa din 2019 în cauza Lingurar împotriva României, Curtea a constatat o încălcare a articolului 3 din Convenție în ceea ce privește utilizarea excesivă a forței împotriva unei familii de romi în timpul unui raid al poliției.

Raportul CoE mai arată că nu a avut loc nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește investigarea violenței poliției împotriva romilor. Dosarele sunt clasate rapid, invocându-se lipsa de probe. 

Până în prezent, profilarea rasială nu este definită și interzisă prin lege.

Despre raport

Raportul CoE a fost adoptat pe 3 aprilie, dar a fost publicat pe 5 septembrie. Un rezumat al său a fost publicat și în limba română. 

A fost realizat de Comitetul Consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, un organism independent care asistă Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei în evaluarea nivelului de adecvare a măsurilor luate de părțile la Convenția-cadru pentru a pune în aplicare principiile stabilite în aceasta.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 10 noiembrie 1994 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, stabilește principii care trebuie respectate, precum și obiective care trebuie atinse de state pentru a asigura protecția minorităților naționale. 

Această opinie conține evaluarea Comitetului Consultativ în urma celei de-a cincea vizite în România.

 
 

Urmărește-ne pe Google News