Irina Rosa, 46 de ani, a fugit din Kievul bombardat în vestul Elveției, săptămâna trecută. Și-a luat copiii cei mici, Anastasia (12 ani) și Petro (7 ani), și mama, Anelia (71 de ani). Fata cea mare, Alina, 23 de ani, era deja în Țara Cantoanelor, pentru studii.
„Acesta nu e război, e teroare”
„Este incredibil de sfâșietor să vezi ce se întâmplă cu țara noastră în acest moment”, spune Irina, care s-a născut în Ucraina, dar are și rădăcini rusești. „Acesta nu este război, este teroare!”, întărește.
A trăit în pace în capitala ucraineană Kiev până când o bombă a explodat foarte aproape de locul în care familia Rosa locuia, pe 24 februarie.
„Au împachetat imediat tot ce au putut și au mers cu mașina spre Polonia. Tata i-a lăsat la graniță și s-a întors acasă, la luptă”, explică Alina, fata cea mare, cea care i-a așteptat în Elveția.
36 de ore în frig, la granița cu Polonia
Cu trei kilometri înainte de graniță cu Polonia, mașina condusă de Irina s-a blocat în lunga coloană cu ucraineni care fugeau de război. Mama, cei doi copii mici și bunica au fost nevoiți să stea în vehicul în frig, timp de 36 de ore.
Alina povestește, printre lacrimi: „N-am dormit în tot timpul acesta. Am fost speriată! Din fericire, sora mamei, care e stabilită în Elveția, a reușit să-i ia de la granița cu Polonia”.
„Toți sunt obosiți și traumatizați”, afirmă Alina. La sosire, familia ei a fost primită într-un centru de azil.
Vestă antiglonț din carton, capacul de tigaie ca scut
Tânăra a înregistrat un clip cu telefonul mobil, în care Petro, cel mai mic membru al familiei, poartă cu o cască de motocicletă și o vestă antiglonț făcută din carton. Flutură o umbrelă și ține un capac de tigaie în fața lui, ca un scut. Strigă, strigă în limba sa maternă: „Putin, ești nebun!”.
Petro se joacă de-a războiul. Am trimis videoclipul bunicilor rămași în Ucraina, care nu au putut părăsi țara din motive de sănătate. Au râs și au plâns în același timp.
Alina Rosa:
„Noi vrem pace”
Tânăra descrie o scenă șocantă de la centrul pentru refugiați din Baudry: Petro se speria de fiecare dată când intrau agenții de pază. „Vedea uniformele și credea că sunt rușii”, rememorează ea..
Petro este unul dintre mulți copii a căror copilărie este furată de război. „Nu e corect ce se întâmplă cu frățiorul și surioara mea, cu națiunea ucraineană în general. Noi vrem doar pace!”.
Fotografii: Luisa Ita/ Blick
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina