• Copilul de trei ani a murit după ce a căzut în fosa toaletei din curtea școlii din satul Buda, comuna Brăești, județul Iași.
  • A doua zi după incident Inspectoratul Școlar Județean Iași a demis-o pe directoarea școlii Cătălina Gavriță, decizia urgentă fiind motivată de  faptul că nu fuseseră asigurate condițiile de securitate pentru elevi în spațiul școlii.
  • Primăria locală a lăsat să se înțeleagă că nu a fost înștiințată vreodată despre gestiunea defectuasă, în timp ce unitatea de învățământ a refuzat să clarifice public felul în care mecanismele interne de control administrativ au eșuat în lanț.

de Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu  (DeLa0.ro)
Câteva explicații sunt necesare pentru a înțelege ițele administrative ale întregului caz: Școala Profesională Brăești este unitatea școlară cu personalitate juridică din comuna Brăești, iar în subordinea ei sunt școlile structură din satele Buda, Albești și Cristești, respectiv școala la care a avut loc tragedia, scriu jurnaliștii Dela0.ro.

Dintre toate aceste patru structuri, doar o singură unitate are toaletele în interior. Echipamentele sanitare dispun de fose, pentru că de-a lungul așezărilor nu există canalizare, cu excepția satului reședință Brăești.

Cazul Buda-Brăești nu a fost determinat de prezența toaletei în curte – ci, într-un sens mai larg, de absența canalizării în comună; iar, într-un sens mai restrâns, de ignorarea condițiilor de siguranță din perimetrul școlii.

Plecând de la această ultimă idee, reporterii Dela0.ro au reconstituit traseul reglementărilor și procedurilor administrative referitoare la gestionarea bazei materiale – una din chestiunile fundamentale care contribuie (inclusiv în planurile de acțiune ale Ministerului Educației) la asigurarea unei educații de calitate.

Condiția esențială a oricărui sistem de învățământ e să țină totuși beneficiarii în viață, să nu-i supună unor riscuri fatale.

De aceea, în cazul oricărei școli din România există mecanisme interne și externe de evaluare și control menite să asigure respectarea calității învățământului, dar și siguranța elevilor.

În cadrul Școlii Profesionale Brăești, în subordinea directorului, funcționează compartimentul administrativ, care este condus de un administrator de patrimoniu și cuprinde personalul nedidactic al școlii, adică șoferul, îngrijitorii și muncitorul de întreținere.

Lipsa unui administrator care să verifice chestiunile legate de baza materială a școlilor

În organigrama școlii aferentă anului 2018-2019 funcția de administrator de patrimoniu nu mai există. Explicația celui care asigură acum provizoriu conducerea școlii este următoarea: cel care a ocupat această funcție a decedat, iar Inspectoratul Județean Iași ar fi blocat postul.

În acest caz, directorul trebuie să desemneze o persoană din cadrul compartimentului administrativ care să se îngrijească, în limita competențelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ.

Acesta mai spune că atribuțiile administratorului de patrimoniu au fost preluate la nivelul fiecărei structuri din cadrul Școlii Profesionale Brăești  de un cadru didactic coordonator. În cazul școlii din satul Buda acel cadru ar fi fost una dintre învățătoarele care predau acolo, Ana Belț.

Răspunsul directorului interimar Bența privind blocarea postului este însă contrazis de Inspectoratul Școlar Județean Iași, care invocă o ordonanță de guvern dată de Guvernul Mihai Tudose.

Actul ar fi permis școlii – după decesul administratorului – doar scoaterea la concurs a unei jumătăți de normă din postul devenit vacant.

Este vorba despre OUG 90 din 2017, care stabilește o serie de măsuri fiscal-bugetare urgente pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în anul 2018.

Cu toate acestea, această ordonanță a produs de fapt efecte doar pentru patru luni, căci ea a suferit ulterior modificări. Iar un amendament specifică foarte clar că instituțiile publice locale sunt exceptate de la prevederea referitoare la scoaterea la concurs a unei jumătăți de normă dintr-un post devenit vacant.

Cu alte cuvinte, ISJ Iași ar fi aplicat în cazul postului de administrator de la Școala Brăești o regulă din ordonanța care a suferit modificări atunci când s-a transformat în lege.

Practic, asta înseamnă că, rămasă fără administrator la începutul toamnei anului trecut, Școala Profesională Brăești ar fi putut organiza un concurs pentru ocuparea postului, cu normă întreagă, pentru că era exceptată de la prevederile de austeritate.

Abrambureala administrativă în interpretarea și aplicarea legislației din domeniu ar putea fi una dintre explicațiile pentru care nici școala, nici inspectoratul de profil nu explică în detaliu circuitul angajării unui nou administrator la unitățile de învățământ din comuna Brăești.

Chestiunea e fundamentală, pentru că acest administrator de patrimoniu e primul factor însărcinat să vegheze la exploatarea în bune condiții a bazei materiale școlare.

Nu este însă singurul.

Instalațiile sanitare de la școala din Buda, „adaptate vârstei copiilor”

Tot la nivelul Școlii Profesionale Brăești există, în acest sens, o serie de comisii cu caracter temporar sau permanent. Prima este Comisia de inventariere a patrimoniului. Potrivit conducerii provizorii asigurate de Cătălin Bența, această comisie inventaria anual bunurile unităților de învățământ din comună.

Directorul interimar a refuzat însă să ne pună la dispoziție ultima decizie de constituire a comisiei, precum și ultimele rapoarte de inventariere emise de membrii acesteia.

Invocând ancheta penală aflată în desfășurare, interimarul Bența n-a mai vrut să elucideze nici împrejurările în care a fost sau n-a fost desemnat un nou administrator de patrimoniu.

În optica noului director de la Școala Profesională Brăești, explicațiile publice necesare în contextul morții violente a unui copil de trei ani pot să aștepte.

A doua structură de la nivelul unității de învățământ direct responsabilă de evaluarea stării materiale a bunurilor școlii este Comisia pentru Evaluare şi Asigurare a Calităţii (CEAC). Aceasta întocmește, tot anual, o evaluare internă a calității actului de educație.

Raportul rezultat este urcat pe site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Din CEAC fac parte toți factorii locali interesați – directorul școlii, cadre didactice, un reprezentant al părinților, un reprezentant al Consiliului Local. Evaluarea vizează inclusiv baza materială a unităților de învățământ.

Potrivit raportului comisiei pentru anul școlar 2017-2018 (ultimul evaluat), la școala din satul Buda instalațiile sanitare erau adaptate vârstei copiilor ca dimensiune, amplasare etc. Iar spațiile auxiliare erau utilizate foarte bine, după cum la fel de bună era și funcționalitatea lor.

Evaluarea spațiilor sanitare nu s-ar fi putut face cu ignorarea fosei, amplasată chiar în zona adiacentă toaletelor, tot pe terenul școlii.

Crina Popescu, ales local și reprezentant al Consiliului Local în CEAC, ne-a explicat că evaluarea bazei materiale se face prin vizite în teren de două ori pe an. Vizitele pentru ultimele două Rapoarte CEAC, aferente anilor 2016-2017 și 2017-2018, au fost făcute de Crina Popescu împreună cu administratorul de patrimoniu (cel decedat între timp).

Femeia precizează că în aceste vizite pe teren, de verificarea foselor se ocupa administratorul, nu ea.

Legătura școală – primărie / consiliu local nu e asigurată doar prin intermediul Crinei Popescu. Primăria Brăești e prezentă ca factor de decizie în școală și prin edilul comunei Vasile Butnaru, membru în Consiliul de Administrație al școlii, alături de un reprezentant al Consiliului local.

Primarul susține însă că nu i-a fost semnalată vreodată existența unei probleme de natura celei care a determinat tragedia produsă în curtea școlii din satul Buda.

Dela0.ro este un proiect jurnalistic independent, axat pe reportaje, opinii și analize în profunzime ale evenimentelor interne și internaționale.

Citește partea a doua a materialului.

 

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News