„Copilul meu este îngropat aici”. Cum a ajuns un român să candideze la alegerile din Danemarca

Povestea de dragoste dintre John și Daniela s-a țesut în Danemarca. S-au cunoscut când frecventau cursurile unei școli agricole și s-au îndrăgostit. „Eu sunt din Iași, fost cadru militar. Mi-am dat demisia din armată și am vrut o viață mai bună aici, în nordul Europei”, mărturisește John, așa cum îi spun danezii.

Totul era conform visurilor lui. S-a căsătorit cu Dana și și-au cumpărat o căsuță în Vorup, aproape de Randers. Edward, băiețelul lor, s-a născut în urmă cu trei ani.

John lucrează la o companie care se ocupă cu creșterea porcilor. Daniela visează să devină educator la o grădiniță. Din cauza pandemiei, a rămas șomeră anul trecut.

Anul acesta, în februarie, familia Rusu a trecut prin momente grele. Așteptau un nou membru al familiei, Daniela trebuia să nască. „La un moment dat, povestește Ioan Rusu, deși celelalte controale nu relevaseră nimic, Dana nu a mai simțit nicio mișcare în burtică. Doctorii au programat-o la naștere pe 4 februarie. Am dus-o la spital pe 2 februarie. Copilul a fost scos mort”.

Familia a dat în judecată autoritatea sanitară daneză. „Am făcut o plângere. Copilul mi-a murit cu zile, consider eu. Și medicii au recunoscut că au greșit, în sensul că nu au monitorizat atent sarcina Danielei. Am depus documentul la dosar”. Cazul e în cercetare.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

„O mai bună monitorizare pentru femeile însărcinate”

Pentru Ioan, experiența traumatizantă a fost ultimul imbold care l-a determinat să intre în politică. Un lucru la care se gândise de mai multă vreme. „Toți prietenii mi-au spus că aș putea schimba ceva doar dacă intru în politică”, explică.

Tragedia personală și-a pus amprenta și pe programul său electoral, care stabilește la primele trei puncte:

1.  „O mai bună monitorizare a femeilor însărcinate pentru a preveni moartea copilului”;
2.  „Instruire pentru profesioniștii din domeniul sănătății pentru a îmbunătăți contactul cu utilizatorii non-danezi ai sistemului de sănătate”;
3.  „Aplicațiile de sănătate trebuie să fie cel puțin bilingve”.

Peste 9.000 de români trăiesc în Iutlanda Centrală

Ioan Rusu spune însă că aceasta este doar una dintre direcțiile în care trebuie acționat pentru ca numeroșii străinii care lucrează și plătesc taxe în Danemarca să fie ajutați să se integreze.

Mulți dintre ei nici nu știu că pot vota, mai arată românul, care spune că a avut mult de alergat pentru a duce mesajul său electoral către acest grup-țintă: „Am reușit să ajung în 6 dintre cele 19 comune ale regiunii”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Potrivit Amt Avisen, publicație din Randers, în regiunea Iutlanda Centrală sunt înregistrate 1.333.245 de persoane. Dintre acestea, 154.656 sunt imigranți, adică 11,5%.

Cele mai mari grupuri de alte naționalități, care au sosit în țara scandinavă în căutare de oportunități de muncă, sunt:

• Polonezi: 9.742;
• Sirieni: 9.583;
• Români: 9.456;
• Ucraineni: 4.003
• Lituanieni: 3.642

80% din populația regiunii poate vota. Dacă prezența la vot va fi similară cu cea din ultimele alegeri, aproximativ 72%, unul dintre cele 41 de locuri din consiliul regional din Iutlanda Centrală poate fi adjudecat cu un număr de circa 2.500 de voturi, a calculat Ioan Rusu.

9 candidați din 15 sunt străini

Ioan Rusu nu are cetățenie, ci doar rezidență. Are toate drepturile cuvenite unui cetățean danez, cu excepția dreptului de a vota la parlamentare și de a lucra în sistemul de apărare al țării. A și încercat să aplice pentru un post de agent poliție sau să intre în armată, „însă nu sunt acceptați cetățeni străini”. „Așa am ajuns fermier, nici nu-mi imaginam că voi face asta vreodată”, adaugă.

Pliantele electorale ale românului au fost disponibile în daneză, engleză, rusă, poloneză și arabă. „Dacă voi reuși, voi fi primul membru străin al consiliului regional din regiunea de mijloc. E cea mai mare dintre cele 5 regiuni din Danemarca”.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Copilul meu e îngropat aici, continuă Ioan Rusu, ăsta e motivul principal pentru care candidez. Cu greu, noi am reușit să ne integrăm, însă pentru mulți alții procesul e foarte complicat. Eu vreau să schimb o mentalitate. Danemarca are facilități, are aparatură medicală performantă, dar asta doar în orașele mari. Consiliul Regional, la care candidez, administrează sistemul de sănătate”.

John mai spune că acum lucrează la un ghid de îndrumare blingv pentru toți cei care vor să se descurce în sistemul danez.

9 dintre cei 15 candidați ai sociali-democraților la alegerile regionale din Iutlanda Centrală sunt străini. Au urmat un lung proces de integrare în societatea daneză, între 7 și 20 de ani. Au început cu locuri de muncă necalificate, în ferme, la curățenie, în construcții, au livrat ziare.

Fiecare dintre noi a experimentat diferite dificultăți, de care majoritatea imigranților din Danemarca se lovesc în fiecare zi. Am învățat și acum suntem gata să ajutăm și alți oameni care doresc să evite astfel de probleme, să obțină un ajutor pentru o integrare mai ușoară și o viață normală.

Ioan Rusu:

Cum se votează

La alegerile locale și regionale pot vota toți cei care au 18 ani și dețin un card galben de sănătate. Ei au primit prin poștă cardul electoral, pe care se află numele candidaților, dar și adresa secției de votare la care trebuie să se prezinte. Trebuie să bifeze cu un „x” pe cel ales.

Cine nu a primit cardul de vot poate merge direct la secție, cu documentul care atestă că este asigurat.

De pe 5 octombrie, s-a putut vota și anticipat. Primeai două plicuri, pentru alegerile locale și regionale, și plasai, în interior, numele candidatului pe care l-ai ales. Apoi trimiteai prin poștă plicurile către consiliul electoral.

Fotografii: Arhiva personală

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro