În continuare Libertatea.ro va prezenta declarația unui martor, care cândva a fost colaboratorul anchetatorilor, și care în două rânduri a fost trimis în fața lui Marian Corcodel, pentru documentarea unor pretinse fapte penale ale acestuia.
În mod lesne de înțeles, în contextul recentului dosar penal al lui Marian Corcodel care a relevat că acesta se bucura de protecția contra-informativă a unui comisar, colonelul a știut de fiecare dată că cel cu care discuta are tehnică de înregistrare pe el, fapt ce a băgat spaima în colaborator.
Cu tehnica la Fortul Măgurele
Martorul în cauză povestește că știa că Marian Corcodel împrumuta sume de bani cu dobândă încă din anul 2003, acesta fiind la acel moment comandant de detașament la Unitatea Militară 0575 București – Fortul Măgurele.
El însuși, mărturisește martorul, a fost împrumutat de la Corcodel. Suma împrumutată era una modestă, respectiv 300 de dolari, iar pentru aceasta a plătit timp de un an, zece la sută din sumă.
Martorul relatează și despre vara lui 2003, când a fost chemat la sediul din București, „vizavi de Poliția Capitalei”, unde a fost instruit de un procuror şi echipat cu aparatură de interceptare montată pe corp.
Procedura judiciară avea drept scop o întâlnire cu Marian Corcodel, cu care trebuia să discute despre mutarea unui soldat în unitate, scopul fiind acela de a înregistra solicitările materiale ale lui gradatului, privind această mutare, a povestit bărbatul.
Față-n față cu „clarvăzătorul”
După dotarea corespunzătoare martorul povestește că s-a întâlnit cu Marian Corcodel „care știa însă despre faptul că martorul este echipat cu port aparatură de înregistrare, aspect care i-a creat martorului un sentiment de frică și de neputință”.
Astfel, după primul contact ratat cu jandarmul, bărbatul a înțeles că gradatul are relații sus-puse, mai precis, că există o scurgere de informații de la nivelul palierului de protecție al Unității militare.
Procurorii nu s-au lăsat mai prejos și l-au trimis pe colaborator a doua oară în fața lui Corcodel, cu speranța de a smulge de la acesta afirmația care să probeze acuzațiile cercetate.
Martorul povestește astfel despre un al doilea episod în care s-a încercat înregistrarea lui Marian Corcodel.
Întâlnirea a avut loc la biroul lui Marian Corcodel, din Fortul de la Măgurele, „însă şi de această dată Marian Corcodel ştia despre faptul că se încearcă înregistrarea lui”.
În urma acestor două situații bărbatul a tras concluzia că ofițerul care se ocupa la acel moment cu protecția internă a unității, l-a informat de fiecare dată pe Corcodel despre încercările de interceptare ale acestuia.
Ulterior s-a dovedit că Marian Corcodel era protejat informativ de către comisarul Octavian Cristescu, omul care avea tocmai îndatorirea de a semnala și documenta fapte precum cele ale colonelului.
Cu toate acestea ofițerul de contra-informații de la nivelul anului 2003 era altul decât Octavian Cristescu, ceea ce denotă faptul că încă de la acel moment colonelul Corcodel se bucura de protecția informativă în scop personal.
Flagrant picat la DNA în dosarul Bontic
Surse judiciare povestesc pentru Libertatea.ro o situație similară ce s-ar fi produs și în dosarul fostului șef al Bazei de Aprovizionare și Deservire a Jandarmeriei, generalul Neculai Bontic.
Mai precis, povestesc sursele citate, probele adunate de anchetatorii DNA au condus către alte infracțiuni și persoane decât cele pentru care s-a început urmărirea penală în anul 2014, pentru care, în paralel, s-a continuat documentarea informativă.
La un moment dat, povestesc sursele citate, s-a pus problema organizării unui flagrant delict.
Potrivit surselor citate flagrantul organizat la acel moment a picat în contextul în care cel vizat nu a mai recunoscut nimic din cele discutate anterior cu colaboratorul, atunci când acesta s-a deplasat la locul de întâlnire cu tehnică de înregistrare montată pe corp.
Potrivit surselor citate persoana vizată a cunoscut cu claritate momentul la care colaboratorul a venit cu tehnică montată pe corp.
DIICOT a demontat tandemul Corcodel – Cristescu
Palierul de protecție al grupului format de colonelul Corcodel era unilateral format din șeful fostului Departament de Informații și Protecție Internă (DIPI), Octavian Cristescu, potrivit acuzațiilor din dosarul gradatului.
El avea rolul de a ține în ograda unității neregulile lui Corcodel și ale subordonaților ce au aderat la grupul său, astfel încât ele să nu ajungă la urechile superiorilor lor ierarhici sau în spațiul public.
Mai precis comisarul Cristescu era cel care primea eventualele plângeri ale personalului corect din unitate, de multe ori dezavantajat sau amenințat de către colonelul Corcodel, atunci când nu percuta la doleanțele acestuia.
Plângerile și sesizările erau aruncate la sertar și uitate acolo astfel că în fața superiorilor Corcodel se înfățișa ca fiind urmașul model al generalului Bontic, fostul șef, anchetat de DNA pentru fapte de corupție și delapidare.
Tot Cristescu era cel care, alături de Corcodel, amenința doritorii de sesizări cu repercursiuni din partea șefului Bazei și cu involuții profesionale.
Cristescu era practic persoana care îl prevenea pe Corcodel când existau plângeri împotriva sa, iar la schimb beneficia de toate „produsele băncii”, precum împrumuturi, private organizate de „director” dar și de relații cu prostituate.
Percepția tuturor cadrelor din IGJR și din cazarma Băneasa, se arată în dosar, era că tandemul Corcodel – Cristescu se sprijină reciproc, primul asigurându-și protecția, iar al doilea – avantaje materiale și profesionale, deoarece proceda la înlăturarea celor incomozi pentru activitatea tandemului, de multe ori suferind oameni nevinovați cărora li se imputau probleme imaginare, care însă pentru ofițerul DIPI erau înregistrate și raportate drept cazuri de reușită profesională.
VIDEO EXCLUSIV/ Scafandrul care a ajutat un delfin să nască în Portul Constanța e prietenul căluților de mare si descoperitor de comori!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro