Coreea de Nord, la risc de foamete. Un expert ONU cere ridicarea sancțiunilor, pentru a evita un dezastru umanitar

Situația umanitară se înrăutățește și s-ar putea transforma într-o criză, pe fondul „apatiei extinse” la nivel global în privința situației poporului nord-coreean, a declarat Tomas Ojea Quintana, raportor special al ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord.

„Sancțiunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU ar trebui revizuite și ușurate, atât pentru a facilita asistența umanitară, cât și pentru a salva vieți și pentru a permite promovarea dreptului la un nivel de viață adecvat al cetățenilor de rând”, a transmis el într-un raport final către Adunarea Generală ONU, care va fi prezentat pe 22 octombrie.

Coreea de Nord nu recunoaște mandatul lui Ojea Quintana și nici nu cooperează cu acesta, iar misiunea nord-coreeană de la Geneva nu a răspuns unei cereri de comentarii.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat, în iunie, că situația alimentară este „tensionată” din cauza dezastrelor naturale de anul trecut și a recunoscut că cetățenii s-au confruntat cu sacrificii în timpul pandemiei. În aprilie, oficialii nord-coreeni au numit un raport al ONU privind malnutriția copiilor drept „o minciună absolută”.

„Între frica de foamete și frica de COVID”

Coreea de Nord nu a raportat niciun caz de COVID și a impus măsuri stricte, inclusiv închiderea frontierelor și oprirea de călătoriilor interne. Mulți nord-coreeni care se bazează pe activități comerciale de-a lungul graniței cu China și-au pierdut veniturile și acest lucru a fost agravat de impactul sancțiunilor, a spus Ojea Quintana.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„Accesul oamenilor la alimente este o preocupare serioasă, iar cei mai vulnerabili – copiii și vârstnicii – sunt expuși riscului de foamete”, a spus el, adăugând că nord-coreenii „nu ar trebui să aleagă între frica de foamete și frica de COVID”.

„Medicamentele esențiale și consumabilele medicale sunt în cantitate redusă, iar prețurile au crescut de mai multe ori, întrucât au încetat să mai vină din China, iar organizațiile umanitare nu au putut să aducă medicamente și alte bunuri”, detaliază raportul.

Cei mai mulți diplomați și lucrători umanitari au părăsit Coreea de Nord, în contextul restricțiilor stricte de călătorie și al lipsei de bunuri esențiale și facilități de sănătate, a spus Ojea Quintana. El a spus că progresele în ceea ce privește vaccinarea, sănătatea femeilor și copiilor, precum și apa și canalizarea s-au erodat.

„Situația umanitară actuală, care se înrăutățește, se poate transforma într-o criză. Ea trebuie evitată”, subliniază raportorul.

„Apatie extinsă”

Oficialul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că provocările în creștere pentru obținerea de informații „duc la o apatie extinsă în atenția globală asupra situației înrăutățirii drepturilor omului de acolo”.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Ojea Quintana a cerut ameliorarea tensiunilor militare în Peninsula Coreea și a îndemnat SUA și Coreea de Sud „să trimită semnale clare” pentru a reînvia diplomația menită să asigure denuclearizarea.

În ultimele săptămâni, Coreea de Nord a efectuat o serie de teste de arme, inclusiv rachete balistice și o rachetă de croazieră cu potențiale capacități nucleare.

Ojea Quintana a salutat angajamentul președintelui american Joe Biden și al președintelui sud-coreean Moon Jae-in de a lucra pentru îmbunătățirea situației drepturilor omului din Coreea de Nord.

„În orice viitoare negociere de pace, Republica Coreea și Statele Unite ale Americii ar trebui să-și asigure angajamente cu repere măsurabile… pentru un proces semnificativ de implicare în domeniul drepturilor omului”, a spus el.

Nord-coreenii sunt încă încarcerați în lagăre de prizonieri politici, împreună cu familiile lor, în timp ce unii au fost eliberați din centrele de instruire a forței de muncă din cauza lipsei hranei și a muncii, a spus Quintana. Taberele, cunoscute sub numele de kwanliso, a căror existență este negată de stat, pot fi calificate drept crime împotriva umanității, a adăugat oficialul.

Urmărește-ne pe Google News