Austria a blocat aderarea României la Schengen. Olanda a votat și ea împotrivă pentru a bloca Bulgaria. Reacții

„Nu numai că mi-aş fi dorit o decizie diferită astăzi, în care Bulgaria şi mai ales România să fie incluse şi ele în spaţiul Schengen, dar este o mare dezamăgire”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită în Irlanda.

„În loc de o zi bună şi puternică pentru Europa, astăzi avem o zi proastă pentru Europa”, a mai spus șefa diplomaţiei germane, care a precizat că guvernul german şi ea însăşi, la telefon, au luptat până în ultimul moment pentru ca cele două țări să fie incluse în Schengen.

Mai multe: Şefa diplomaţiei germane, după votul dat de Austria în Consiliul JAI: „O zi proastă pentru Europa”

Ministrul român de interne, Lucian Bode, a avut joi dimineață o discuție de aproximativ 20 de minute cu omologul său austriac, Gerhard Karner, înainte de începerea reuniunii JAI.

„A fost rece, fără comentarii, ne-am dat seama că lucrurile stau rău”, povestesc surse oficiale, implicate în dosar de partea României. Ministrul român a venit pregătit cu cifre, hărți. Gerhard Karner nu a părut să fie interesat de argumente, susțin sursele citate.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Cum și ce s-a negociat, ce propuneri a pus pe masă România și la câte a spus nu Austria, dar și la ce variantă s-a opus Bulgaria, provocând frustrarea delegației de la București. Cum a arătat ziua în care România a ratat intrarea în Spațiul Schengen, conform unor surse oficiale, pe larg, aici.

„Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene”, a transmis, joi seară, Ministerul Afacerilor de Externe, după votul dat de Viena de azi din Consiliul JAI.

MAE a mai precizat în comunicatul de presă că ambasadoarea Austriei la București, Adelheid Folie, a fost convocată de urgență la sediul sediul instituției pentru a i se comunica poziția României și protestul MAE față de atitudinea „nejustificată și inamicală a Austriei”.

Mai multe: Ambasadoarea Austriei, convocată de urgență de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. MAE avertizează asupra „consecințelor inevitabile” ce urmează după votul negativ al Vienei

Șeful grupului bancar austriac Erste, care deține cea mai mare bancă din România, BCR, Willi Cernko, reacționează după ce Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a blocat, joi, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în urma votului negativ al Austriei și Olandei. 

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

„O Uniune Europeană unită este una în care toți cetățenii UE au aceleași drepturi și obligații. Nu există state membre de mâna a doua. Prin urmare, obiectivul nostru trebuie să fie ca toți cetățenii să beneficieze în mod egal de libertățile Uniunii. Acest lucru include, de asemenea, participarea la spațiul Schengen.”

„Unitatea nu înseamnă că toți partenerii trebuie să fie întotdeauna de aceeași părere, fără nicio discuție. Cu toate acestea, este clar că acest pas va avea consecințe foarte palpabile pentru milioane de cetățeni ai UE. Prin urmare, scopul nostru comun trebuie să fie găsirea rapidă a unei soluții viabile. (…) Facem apel la liderii politici de la toate nivelurile să își asume responsabilitatea pentru a găsi o soluție”, a transmis Willi Cernko.

Mai multe: Șeful băncii austriece care deține BCR în România, mesaj pentru politicieni după blocarea aderării la Schengen: Regretăm votul de astăzi. Găsiți o soluție!

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a reacționat după ce Austria a blocat aderarea la Schengen a României și a Bulgariei.

„Sunt foarte dezamăgită de decizia de a amâna aderarea Bulgariei și a României la Schengen. Ambele țări sunt pregătite și merită acest pas”, a transmis joi, 8 decembrie, șefa PE, într-o postare pe Twitter.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Ea a cerut Consiliului UE „să acționeze și să se asigure că se găsește un compromis. Numai atunci vom fi cu adevărat uniți”.

Citește și:  Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta

Cea de-a doua mare bancă austriacă din România, Raiffeisen, reacționează rapid după ce Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen.

Într-un răspuns pentru Libertatea, Raiffeisen Bank se arată surprinsă de decizia Austriei de a vota împotriva țării noastre.

„Nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinși de această decizie”, arată reprezentanții Raiffeisen.

Mai multe: Reacția imediată a unei mari bănci austriece din România: „Ne arătăm surprinși de această decizie” a Guvernului de la Viena

„Normele europene au fost puse pe locul doi, în urma agendei politice a unui stat membru. Aceste principii au fost călcate în picioare”, a transmis, joi seara, Lucian Bode, ministrul de interne, într-o reacție la votul negativ dat de Austria în Consiliul JAI privind acceptarea României în Schengen.

„Este un moment de cumpănă nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei. Astăzi am fost din nou martorii modului prin care principiile care stau la baza Uniunii Europene și creării spațiului de libertate, securitate și justiție au fost umbrite de interese politice interne ale unui stat membru și mă refer la Austria”, și-a început Bode discursul susținut după consiliul de la Bruxelles.

Mai multe: Lucian Bode vorbește despre „principii călcate în picioare” și reguli schimbate la finalul procesului, în cazul Austriei

Klaus Iohannis a reacționat la aproape trei ore după decizia de la Bruxelles și abia după ce premierul, ministrul de interne, președintele PSD și cel al UDMR au ieșit public cu declarații privind respingerea aderării României la Schengen.

„Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene”, a transmis Klaus Iohannis într-un comunicat de presă remis în jurul orei 18.00. Austria a votat împotriva intrării României în Schengen la 15.35.

„Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context geopolitic”, a mai spus Iohannis.

Mai multe: Klaus Iohannis, reacție la aproape 3 ore după decizia de la Bruxelles: „Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene”

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, joi, într-o declarație de presă că votul dat de Austria în Consiliul JAI împotriva aderării României la spațiul Schengen se bazează pe cifre incorecte și a numit poziția Austriei drept una „inflexibilă”. Premierul a mai precizat că România va relua procesul de aderare.

„România va relua procesul de aderare la spațiul Schengen, aderarea României rămâne obiectivul național strategic pe care îl avem. Vom continua toate discuțiile și negocierile pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Nicolae Ciucă.

Mai multe informații: Primele declarații ale premierului Ciucă, după ce România nu a fost primită în Schengen: „Nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a numit votul de joi din consiliul JAI drept „o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetățean român”.

„O decizie mizerabilă! Astăzi, Consiliul miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea României la spaţiul Schengen. Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil”, a transmis Kelemen Hunor, după votul din Consiliul JAI.

Mai multe informații: Kelemen Hunor, după ratarea aderării la spaţiul Schengen: „Un joc politic mizerabil împotriva fiecărui cetățean român”

Marcel Ciolacu a criticat votul negativ dat de Austria pentru aderarea României la spațiul Schengen. „Este clar că Austria s-a decuplat de Europa”, a subliniat liderul PSD.

„Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-și abandoneze camarazii europeni și să servească – în schimb – intereselor Rusiei”, a mai transmis Marcel Ciolacu.

Citește mai multe detalii: Marcel Ciolacu: „Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin”

Vit Rakusan, ministrul de interne al Cehiei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și comisarul european pentru politică internă, Ylva Johansson, s-au declarat dezamăgiți de votul din Consiliul JAI împotriva aderării României și Bulgariei.

„Din punctul meu de vedere, România și Bulgaria erau gata să fie membre Schengen. Mulțumesc celor două țări pentru tot ce au făcut în ultimele două luni. Sunt convins că timpul lor va veni curând”, a declarat Vit Rakusan, invitând Suedia, care va prelua președinția Consiliului UE de la 1 ianuarie, să sprijine în continuare aderarea celor două state.

„Meritați să fiți membri deplin ai zonei Schengen, aveți sprijinul deplin al majorității țărilor UE și al Comisiei Europene, suntem dezamăgiți pentru România și Bulgaria”, a transmis comisarul european.

Ylva Johannson a declarat că votul de joi face UE „mai slabă” și a spus că va lucra în continuare pentru a sprijini aderarea celor două state în cel mai scurt timp posibil.

Citește mai multe detalii: Comisar european, după ce România și Bulgaria nu au fost primite în Schengen: „Nu suntem uniți și asta ne face slabi”

Austria și Olanda au votat împotriva adevării țării noastre la Schengen, anunță televiziunile de știri Antena3 și Digi24.

Austria nu și-a schimbat poziția, în ciuda negocierilor, și a menținut votul „împotrivă”, așa cum anunțase ministrul de interne că o va face, la sosirea la Bruxelles.

Olanda a votat și ea împotrivă, dar votul a fost de fapt unul împotriva Bulgariei, după ce Haga anunțase că susține aderarea României. Candidaturile celor două țări au fost discutate la comun.

Într-un text de opinie publicat de cotidianul bulgar Dnevnik, jurnalista Petya Vladimirova admite că decizia Austriei și a Olandei de a se opune aderării Sofiei la Schengen este supărătoare, și, pentru unii – polițiștii de la frontieră care își fac datoria conștiincios – chiar „insultătoare și inacceptabilă”.

Ea subliniază însă în același timp și problemele Bulgariei, invocând, pe rând, o serie de scandaluri care au zguduit țara în ultimii ani.

E insultător și inacceptabil să ai un președinte interceptat și să nu existe o instituție care să își asume responsabilitatea, spune ea, cu referire la scandalul pe tema înregistrării președintelui Rumen Radev.

E insultător și inacceptabil ca procurorii să participe la confiscarea unei companii, mai spune jurnalista, cu referire la un caz în care procurorii bulgari au ajutat la confiscarea unei companii de ascensoare amenințând proprietarul într-un faimos restaurant numit „Opt pitici”.

„Nu cumva obstrucționarea justiției este și ea însultătoare și inacceptabilă?”, se întreabă Vladimirova, care observă că degeaba a instalat Bulgaria aparatură performantă de monitorizare a granițelor, dacă corupția nu este contracarată, iar vina celor care comit diverse infracțiuni – oficiali, traficanți sau contrabandiști – nu poate fi dovedită în instanță.

„În timp ce jurnaliștii români și bulgari veniți la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles nu au nicio speranță privind acceptarea celor două țări în spațiul Schengen, jurnaliștii croați sunt relaxați, dar totuși critici la adresa Vienei: «Nu este onest ce face Austria»”, transmite corespondentul Libertatea la Bruxelles, Ciprian Ranghel.

Oricum, în sala de presă numele României și Bulgariei se aud din toate colțurile, în toate limbile.

Citește toată corespondența de la Bruxelles.

Voicu Vușcan, administrator al firmei de mezeluri Elit SRL, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din țară, explică pentru publicul Libertatea că „e pentru prima oară când reacționez astfel și nu o fac din răzbunare. Noi nu ne răzbunăm, ci cerem să fim considerați parteneri adevărați în UE”.

„Nu sunt deloc împotriva multinaționalelor. Vorbesc în calitate de român, de profesionist, de administrator al unei afaceri. Compania pe care o conduc este și ea o multinațională, e deținută de americani, avem aici peste 2.000 de angajați. Dar nici să fim servili nu e în regulă și să acceptăm mofturile guvernului austriac. Că moft e ce fac ei acum”.

„Dacă nu fiecare român, dar măcar 10% dintre noi va face un mic boicot, să știți că atunci când pierzi 10% din cifra de afaceri nu mai știi pe unde să scoți cămașa. N-am făcut niciodată politică și nu e nimic politic, dar acesta e un moment în care să spunem ce suntem”.

„Am văzut, chiar în Libertatea, că a spus cancelarul Austriei că firmele austriece s-au plâns că sunt lezate în România. Cine le-a lezat din guvern, vreodată? Sunt firme serioase, sunt convins de asta, dar acuza asta la adresa noastră nu e în regulă”.

Citește interviul complet

În mai 2022, DIICOT anunța că a destructurat un grup infracţional organizat care trafica în Austria migranţi proveniţi din Orientul Mijlociu. Între timp, procurorii au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăției cu traficanții, iar majoritatea, în frunte cu liderul grupului, Alexandru Petru Novacovici, zis „Bossu”, au primit pedepse cu suspendare.

Gruparea condusă de Novacovici a acționat în vestul României, în plină pandemie, atunci când controlul în vămi era strict. Conform DIICOT, traficanții îi preluau de la granița cu Serbia pe migranții intrați ilegal la noi în țară. De aici, îi transportau spre locurile de cazare din Timişoara, apoi îi duceau pe câmp, până la fâşia de frontieră cu Ungaria sau îi ascundeau în TIR-uri. 

Articolul integral: Cazuri pe care statul român le uită când e vorba de Schengen: cum a bătut DIICOT palma cu o rețea care trafica migranți în Austria. 24 de traficanți, nicio zi de închisoare 

Andrei Caramitru crede că poziţia Austriei cu privire la intrarea României în spaţiul Schengen reprezintă un adevărat şantaj economic și că e cu atât mai greu de înțeles cu cât profiturile OMV se fac la Petrom, iar cele ale ERSTE la BCR, pe baza consumatorilor români.

-Domnule Caramitru, ați spus că „În multe cazuri echipamentele cumpărate de Petrom la decizia OMV, sunt cumpărate de la intermediari obscuri din off-shore-uri”. De ce spuneţi asta?
-Asta știu din interiorul Petromului: structura lor de decizie este controlată complet de Viena. Nici CEO-ul, adică preşedintele Petrom, n-are nicio putere. Dacă eşti director de departament în România, raportezi directorului de departament din Viena, nu şefului local. Ceea ce e o treabă contra legii.

De ce afirm că e contra legii? Pentru că legea spune că, în momentul când ai o societate pe acţiuni, mai ales dacă e cotată la bursă și are acționari minoritari, acţionarul principal este cel care dă niște comenzi la administratorii acestei firme, care după aia trebuie să ia deciziile în interesul tuturor acţionarilor.

Deci e profund ilegal să zici că nu te interesează ce se decide în compania Petrom, de exemplu. Nu poţi spune că structura juridică a Petrom, n-are relevanță pentru OMV şi că OMV decide de capul său, la nivel hiper operațional, în centru. Asta e o demenţă, nu am văzut aşa ceva în nicio companie”.

Continuarea: INTERVIU Andrei Caramitru spune că are informații din interiorul OMV Petrom: „De la Viena se indică să cumpere mai scump de 10 ori”

Corespondentul Libertatea, Ciprian Ranghel, transmite că Gerhard Karner a trecut în viteză pe lângă grupul jurnaliștilor români, dar și pe lângă cel al reprezentanților publicațiilor internaționale, care aveau pregătite întrebări în engleză pentru ministrul austriac.

„Nu cred că vorbește engleză…”, ne-a explicat un jurnalist din Austria, care a rezumat mesajul ministrului pentru România: „Nein und nein”. Adică un nu pentru România și Bulgaria în Schengen și un alt nu pentru decuplarea celor două țări.

Corespondentul Libertatea la Bruxelles, Ciprian Ranghel:

Citește și: Corespondență de la Bruxelles: Ministrul de interne austriac anunță din nou că va bloca aderarea la Schengen

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat că țara sa va vota, joi, împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, într-o declarație făcută la sosirea la consiliul JAI, transmite corespondentul Libertatea la Bruxelles, Ciprian Ranghel.

Argumentele au rămas aceleași: este „o problemă de sistem” ce trebuie reglată înainte de extindere; Austria este supusă unei presiuni puternice din cauza migranților – „avem peste 100 de miii de solicitanți de azil”, a spus oficialul guvernului austriac.

Cu o zi înainte, ministrul a descris veto-ul țării sale drept „un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Ministrul afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat joi dimineață, înaintea reuniunii Consiliul Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE (JAI) de la Bruxelles, că mandatul său este de a solicita dezbatere și vot pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

„Toate lucrurile se negociază. Toate pot avea, la un moment dat, un compromis. Orice compromis în interesul României îl vom accepta”, a declarat ministrul român de Interne, Lucian Bode, înainte de consiliul JAI.

El mai subliniat că „România va solicita un singur lucru: respect”, întrucât îndeplinește de 11 ani toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen.

O propunere de compromis pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen a circulat pentru scurt timp miercuri, cu doar câteva ore înainte ca miniștrii de justiție și afaceri interne să voteze pe această temă, joi.

Conform acestui plan, Croația ar intra în Schengen, România ar primi o recomandare pentru includere, iar Bulgaria ar primi un plan pentru o aderare etapizată.

Acordul nu a întrunit un sprijin suficient din partea statelor membre, scrie Politico, care nu precizează cine anume s-a împotrivit acestui compromis.

Ministerul de Interne de la Viena a prezentat miercuri seară un raport privind migrația din Europa, care spune printre altele că „rutele de trafic trec din ce în ce mai mult prin România și Bulgaria”, scrie publicația austriacă Kurier.

„Atât România, cât și Bulgaria fac parte din rutele de trafic care afectează Austria”, a declarat Gerald Tatzgern, șeful unității de combatere a traficului din cadrul Biroului Federal de Poliție Criminală, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne.

În rândul grupurilor de traficanți, Bulgaria este considerată o țară de tranzit, în care traficul ulterior este organizat prin Serbia sau România, spune raportul. Românii, mai precizează analiza autorităților austriece, se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale traficanților din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată o frontieră ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia spre Ungaria.

***

Aderarea României, Bulgariei și Croației este primul punct pe ordinea de zi a JAI.

Pentru aderare este nevoie de un vot pozitiv în unanimitate, iar Austria și-a manifestat opoziția față de extinderea spațiului Schengen din motive de securitate. Mai exact, valul migraționist cu care se confruntă Austria și care nu face oportună lărgirea Schengen, în opinia oficialilor de la Viena.

Ministrului de interne al Austriei, Gerhard Karner, a anunțat marți, 6 decembrie, că e decis să folosească dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.

Iar miercuri, cu o zi înainte de vot, la finalul discuțiilor cu grupul PPE, cancelarul austriac Karl Nehammer a propus un nou calendar pentru aderarea celor două state.

„Cred că trebuie să fim realiști. În Austria avem mai mult de 75.000 de migranți care nu au fost înregistrați nicăieri. Nu este o discuție politică, este o discuți bazată pe fapte, avem o problemă cu securitatea UE. Ministerul de Interne dorește un nou calendar pentru România și Bulgaria, pentru primăvară. Hai să ne uităm la numere, câți migranți avem și cum putem să mergem mai departe”, a transmis Nehammer.

Austria este singura care se împotrivește aderării României. Olanda, care s-a opus în trecut de mai multe ori includerii României și Bulgariei în spațiul Schengen, a anunțat, la începutul acestei luni, că guvernul condus de premierul Mark Rutte are „o evaluare şi o poziție pozitive” pentru susținerea intrării României în Schengen.

„Salut cu căldură finalizarea, astăzi, de către Parlamentul olandez a procedurii de aprobare a poziției favorabile a Guvernului olandez în sprijinul aderării României la Schengen. Dialogul nostru politic apropiat și intens cu partenerii olandezi a fost fructuos, ducând la un rezultat favorabil”, a anunțat, miercuri, ministrul român de externe Bogdan Aurescu.

„La acest moment, toate statele membre ne susțin în avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei. Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile”, a declarat și premierul Nicolae Ciucă, miercuri.

Candidaturile României și Bulgariei la spațiul Schengen sunt discutate la comun, spre deosebire de cea a Croației, care va avea un vot separat. Niciun stat membru nu și-a manifestat opoziția față de candidatura Croației.

Ce este Spațiul Schengen

Libera circulație este unul dintre principiile-cheie ale integrării europene. Inițial, după fondarea Comunității Economice Europene (CEE), acesta a vizat doar dreptul lucrătorilor de a se angaja într-un alt stat membru, în linie cu natura economică a proiectului.

Pe 14 iunie 1985, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța și Germania au semnat Acordul Schengen, care prevedea abolirea treptată a controalelor la granițele comune. Schengen este o mică localitate în Luxemburg, la granița cu Germania și Franța, locul unde a fost semnat acordul.  

Înțelegerea a permis cetățenilor să locuiască și să lucreze în orice stat membru semnatar al acordului, în anumite condiții, stabilind practic o egalitate de facto între cetățenii din toate cele cinci țări. Acordul a fost inițial unul interguvernamental, independent de CEE. Apoi, celor cinci țări li s-au alăturat celelalte state membre UE. 

În prezent, Schengen este formată din 22 dintre cele 27 de state membre ale UE și toți membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Cele 26 de state membre sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

De aproximativ un deceniu, România și Bulgaria se află încă în anticamera Schengen. Deși criteriile tehnice au fost îndeplinite din 2011, mai multe state membre s-au opus aderării celor două țări, invocând probleme legate de corupție.

Citește și: CORESPONDENȚĂ DIN VIENA: De 15 ori mai mulți imigranți ilegali vin prin Croația, față de câți intră prin România

Urmărește-ne pe Google News