Corespondență de la granița Moldovei cu Transnistria. Speriați de explozii și un eventual război, unii dintre locuitori își fac bagajele: „Să vedeți cozi la vamă, bancomate și acte”

La câteva minute după ora 9 dimineața, Mihail și Alexandru sosesc la postul de control vamal cu regiunea separatistă Transnistria. Ambii, ofițeri vamali moldoveni, oftează și se uită lung spre clădirile vameșilor transnistreni. 

„Are să fie o zi tare lungă, ai să vedeți! Multe mașini au fost și ieri aici. Era coada până la intrarea în zona de control”, îmi spune Mihail, în timp ce îmi arată mândru buletinul românesc pe care îl ține la loc de cinste într-un portofel ponosit. „Și eu am!”, se laudă Alexandru. „Doar că nu la mine. Dar am fost de multe ori la România, în drum spre Italia. La voi munții sunt frumoși tare!”, exclamă tânărul grănicer. 

Schimbul nostru de replici e întrerupt de primul flux de mașini, puțin după ora 10.00, când coada deja se întinde, de ambele părți, pe mai bine de câteva sute de metri. Camioane cu marfă, mașini mici, și câțiva oameni pe jos încep să contureze ușor-ușor amalgamul unui du-te vino specific zonelor de graniță aflate în pragul unei crize. 

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Pe partea transnistreană, coadă se pierde undeva în zare, iar de la linia albă desenată pe asfalt dintre cele două zone, zăresc cum grănicerii regiunii separatiste verifică minuțios fiecare mașină. Portbagaje deschise, acte vânturate de colo-colo, o agitație neobișnuită pentru o simplă zi de miercuri. 

O familie cu doi copii adolescenți trece granița pe jos. Pleacă spre Europa, „la muncă”. Are situația de față legătură cu plecarea lor? „Mai bine să fim siguri decât să ne pară rău”, răspunde bărbatul, care nu a dorit să-și decline identitatea. 

Provocările din Transnistria vin „din partea ucraineană”

Situația de la punctul de control vamal dintre cele două teritorii are loc în urma incidentelor de securitate din ultimele zile în regiune. Mai exact, atacuri și explozii în clădirea așa-numitului Minister al Securității Statului din Tiraspol, o unitate militară din localitatea Parcani și turnurile unui centru de radio și televiziune din satul Maiak, la granița cu Ucraina. 

Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol, acuză Ucraina de presupusele atacuri, fără însă a aduce nicio dovadă în acest sens. „După cum au arătat primele concluzii ale măsurilor operaționale și de investigare urgente, urmele acestor atacuri duc în Ucraina”, a declarat acesta, conform portalului știri.md. 

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

„Provocări străine” – ce li se spune transnistrenilor la televizor

E de fapt același mesaj pe care l-au văzut în ultimele ore și zile locuitorii regiunii separatiste la televizor, pe postul Pervyi Pridnestrovkyi (Primul Post Nistrean) din Tiraspol. Jurnalistul Libertatea Marin Gherman s-a uitat mai multe zile la această televiziune pentru a înțelege în ce realitate trăiesc oamenii de acolo, ce văd ei: reclame, ediții de știri, emisiuni culturale și sportive. Iar marți, în ziua exploziilor, li s-a vorbit în principalele jurnale de știri exact despre „provocări străine”.

Informațiile însă rămân neclare, în timp ce președintele Maia Sandu a declarat ieri, în urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate, că „intențiile de escaladare pornesc de la forțe prorăzboi din interiorul Transnistriei”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Despărțire pe modelul Cehiei-Slovaciei”

Miercuri, autoritățile autoproclamate din regiune au acuzat un alt atac – împușcături la Cobasna, localitate din stânga Nistrului cu rezerve de muniții – dând vina pe ucraineni. Reprezentantul Tiraspolului în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleakov, a negat însă informația, potrivit agenției ruse de știri TASS.

Tot miercuri, Vitali Ignatiev, așa numitul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, a declarat într-un interviu pentru agenția rusă Interfax, că Transnistria trebuie să se separe pașnic de Republica Moldova, așa cum „s-au despărțit Cehia și Slovacia”, invocând că alegerea proeuropeană a Chișinăului e o dovadă clară că Moldova și Transnistria au drumuri diferite.

Nu a vrut să răspundă însă dacă Transnistria va adera la Federația Rusă, după o eventuală recunoaștere a republicii. La fel s-a întâmplat însă și cu regiunile Donbas și Luhansk din Ucraina, ai căror lideri separatiști n-au răspuns decât în momentul în care Rusia le-a recunoscut.

Cozi și la Starea Civilă pentru „acte de Moldova”

În tot acest timp umplut cu intimidări, propagandă și explozii nerevendicate, atât Chișinăul, cât și Tiraspolul și-au sporit măsurile de securitate la frontieră, ceea ce a provocat cozi de câteva ore la trecerea liniei imaginare dintre cele două teritorii. 

„Pe partea cealaltă coada e până-n oraș”, spune Serghei, un avocat din Bender, care face naveta zilnic la biroul său din Varnița, pe partea moldovenească. „Să vedeți ce e la bancomate și la oficiile de stare civilă azi. Oamenii își pun actele în ordine cu gândul la plecare”, avertizează acesta. 

Vasile și Aurica, un cuplu de 54, respectiv 52 de ani, au venit azi de la Bender, localitate aflată sub controlul autorităților separatiste, pentru a-și formaliza actele eliberate de Tiraspol, dar nerecunoscute de nicio altă autoritate din lume pentru că republica separatistă nu există oficial ca țară. Practic să-și facă „acte de Moldova”.

Susțin că aveau de mult în gând să facă asta și are prea puțin legătură cu situația din ultimele ore. Sunt însă de acord că există un flux mai mare de oameni care vin spre Moldova față de alte zile. „Dacă Transnistria nu-i primită nicăieri și documentele noastre n-au valoare, oamenii vin aici că să li se recunoască actele”, susține Vasile, completat de soție atunci când anumite cuvinte din limba română îl pun ușor în dificultate. 

Cererile pentru recunoașterea documentelor s-au triplat 

În sala de așteptare a biroului de stare civilă o funcționară îi lămurește bilingv pe circa cei 10 oameni de la coadă. Fiecare cu problema lui, cu răspunsuri și întrebări pe măsură. Femeia susține că nu poate da un interviu fără acordul conducerii de la Chișinău, dar recunoaște că în ultimele 24 de ore cererile pentru recunoașterea documentelor transnistrene s-au triplat. 

Oficiul de Stare Civilă al Republicii Moldova nu a putut fi contactat pentru o statistică exactă și o poziție cu privire la situația din Varnița. 

„Nu avem unde pleca”

La frontieră, e puțin trecut de ora prânzului și doar câte o mașină la 5-10 minute iese din zona transnistreană. Pe Andrei îl găsesc în coada mașinilor care se întorc în Transnistria. De dimineață a așteptat să iasă din regiune în jur de o oră și jumătate. Acum stă de 40 de minute și mai are cam tot pe atât de așteptat până trece granița spre casă. 

Andrei e din Tighina (Bender), oraș transnistrean, și spune că e îngrijorat pentru familia lui în contextului războiului. Fiul lui învață la Chișinău, iar fiica, la liceul cu predare în limba română din Tighina. 

„Mă tem pentru copiii mei, să nu existe represalii asupra lor fiind români, în zona separatistă, dar sincer nu avem unde pleca, nu ne așteaptă nimeni niciunde”.

În ultimii 30 de ani populația din Transnistria s-a înjumătățit, o arată chiar statisticile separatiștilor. De nevoie, oamenii au plecat în Moldova sau Rusia, alții au luat chiar drumul spre Europa. În prezent, mai puțin de jumătate de milion de oameni trăiesc într-o țară care nu există oficial. 

Urmărește-ne pe Google News