Corespondență de la Tușnad. Ce se întâmplă atunci când ceri ciorbă și bere în limba română în tabăra în care 25.000 de maghiari vin în fiecare an să asiste la „concertul” lui Viktor Orbán

Doi preoți, unul romano-catolic și altul reformat, au binecuvântat mulțimea adunată, la 10 dimineața, în cortul Lőrincz Csaba, numit după politicianul maghiar, fost ministru de externe în guvernul Fidesz. De altfel, politicienii partidului de guvernământ de la Budapesta, fondat de actualul premier Viktor Orbán, umplu lista de participanți de la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, ajunsă deja la a 31-a ediție.

„Tusványos este etern”

Dacă nu era pandemia, ar fi trebuit să fie a 33-a. Dar „Unele lucruri sunt eterne”, o spune și sloganul acestei ediții. Zsolt Németh, unul dintre fondatorii taberei, azi președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, spune că e valabil pentru această tabără, devenită un reper pentru maghiarii din Transilvania și din afara ei. „Tusványos este etern”, spune el de la tribună.

Tusványos este numele taberei, o combinație între Bálványos, Covasna, unde s-a ținut prima oară, și Tușnad, Harghita, unde s-a mutat din anii 2000, fiindcă era nevoie de un spațiu mai mare. Primarul Zsolt Butyka promite la anul o suprafață chiar și mai generoasă decât platoul de azi din depresiunea Ciucului, unde stau înșiruite corturi de evenimente, terase, căsuțe cu mâncare și suveniruri. De la câteva sute la primele ediții, acum vin în jur de 25.000 de oameni.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

33 de ani de la prima tabără în pantaloni scurți

„În anii ‘90 au venit niște tineri de la Budapesta cu rucsacul în spate în Harghita și Covasna să vadă dacă cu adevărat sunt mulți maghiari aici. Au fript niște slănină și au vorbit în jurul unui foc. Unul dintre ei era Viktor Orbán”, povestesc localnicii, dând un aer de legendă adunărilor de început. Astăzi, politicienii nu mai vin în pantaloni scurți și majoritatea temelor sunt în ton cu preocupările guvernului de la Budapesta: migrație, familia tradițională, viitorul Uniunii Europene, cetățenie, anul acesta războiul din Ucraina și sancțiunile economice contra Rusiei. Iar Viktor Orbán nu mai este copilul răsfățat al politicii ungare, cu un discurs vădit anticomunist, când în Europa cădea Cortina de Fier, ci politicianul cunoscut în toată lumea pentru politica antimigrație și prietenia cu Vladimir Putin.

În glumă, evenimentul de final, de sâmbătă, când vine premierul maghiar, este numit „concertul Orbán”, fiindcă „audiența doar la concerte mai e așa”, iar ce spune acesta pe scena din Secuime devine repede „hit”, fiindcă și-a făcut o obișnuință în ultimii ani să își traseze linia politică a anului următor aici.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

„A făcut Europa mai mult rău pentru propria populație adoptând sancțiunile împotriva Rusiei sau a făcut bine? Aceasta e una dintre întrebările pe care ar trebui să ni le punem. Premierul nostru a zis bine: suntem democrații, vrem să ajutăm Ucraina, dar care e primul lucru pe care îl facem? Ne distrugem economiile fiindcă nu plătim cu 100 de euro mai mult pe petrolul rusesc”, spune Gergely Gulyás, șeful Cancelariei premierului Ungariei într-o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene. Este singura la care miercuri participă și un politician român, tot un Orban – Ludovic.

„Locul unor declarații mai pitorești din partea premierului maghiar”

Politicianul român și-a ținut discursul în română (chiar dacă are ceva origini maghiare) și a ținut căștile de traducere pe urechi când se vorbea în maghiară. La finalul conferinței, Orban a venit cu explicația sa cu privire la absența politicienilor români la evenimentul din Secuime, gândit inițial ca un spațiu de dialog între români, etnici maghiari și maghiari din Ungaria.

„S-a creat o spaimă din cauză că vine Viktor Orbán, cred că de acolo vine spaima asta și aici a fost locul unor declarații mai pitorești din partea premierului maghiar. Există o reținere sau temere din partea unor oameni politici din partide românești să vină aici. Eu sunt bucuros că am venit și dacă mă mai invită, voi mai veni”, a spus Ludovic Orban, care a subliniat și că trebuie întărite relațiile dintre cele două state.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Cu un an în urmă, când era încă premier, Ludovic Orban a fost criticat de Budapesta pentru declarațiile sale cu privire la finanțările care vin către ungurii din România. „Am spus că nu am nimic împotrivă ca Guvernul maghiar sau diferite fundații care derulează bani publici primiți de la Guvernul maghiar să investească în România, numai că nu trebuie acceptat principiul discriminării pe criteriu etnic. Adică să beneficieze orice cetățean român. Dacă se finanțează achiziționarea de tractoare, să beneficieze nu doar cetățenii români de etnie maghiară”, și-a menținut poziția acesta chiar la Băile Tușnad.

Autonomia „la Odorheiu Secuiesc, ca şi la Tulcea şi la Caracal”

Organizatorii spun că au invitat mai mulți politicieni români, dar au fost refuzați. „Nu l-am invitat pe președintele Iohannis, dar am trimis invitații către în jur de 20 de oameni politici, inclusiv șefi de partide. Unii ne-au refuzat fiindcă e vacanță, sunt în concedii, iar noi nu reușim să le trimitem invitația din timp, cu luni înainte”, a explicat pentru Libertatea Krisztina Sándor, președinta Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT) și una dintre organizatoare. „Oricum, deciziile cu privire la cine va fi invitat se decide între ministerele de externe, între Budapesta și București, noi doar trimitem invitații”, a mai spus aceasta.

Iar declarațiile fostului președinte Traian Băsescu la Tusványos, în 2009, încă dor pe aici. „Avem nevoie de creşterea nivelului de autonomie a tuturor localităţilor din România, cu un singur amendament, egală autonomie la Odorheiu Secuiesc, ca şi la Tulcea şi la Caracal”, a spus atunci Băsescu, în huiduielile publicului. A fost criticat și pentru participare, acuzat că a făcut-o doar pentru a câștiga electorat și susținere politică maghiară.

În 2012, când a fost suspendat, politicienii din Ungaria i-au sărit însă cu declarații publice în ajutor. „Dacă mama şi-ar fi păstrat cetăţenia română, iar eu aş fi avut cetăţenia română, aş fi votat pentru preşedintele suspendat Traian Băsescu”, a spus Zsolt Semjén, vicepremierul Ungariei, menționând și că Băsescu e parte din familia Partidului Popular European, deci „rudă” și cu FIDESZ.

„Mulți vin pentru petrecere”

Când la masa politică se aruncă zarurile, la doi pași de scenă, departe de discursuri, o mingiuță albă se încăpățânează să nu intre în paharele de plastic roșii. Jocul e așa: cine reușește să arunce mingea în pahar trebuie să bea conținutul lui. „Sunt doar două degete de bere, nu e paharul plin”, ține să menționeze Timeea, studentă la Istorie în Târgu Mureș. Este prima oară la Tusványos și îi place atmosfera. „Ne plac concertele, dar și oamenii, că sunt foarte deschiși, îmi place vibe-ul”, spune fata. Nu merg la evenimentele din timpul zilei, dar dacă în plimbarea lor aud ceva interesant, se opresc să asculte.

„Erau primari și din Ungaria, dar era și al nostru din Târgu Mureș. Nu am știut că era planificată discuția, dar a fost interesant. Cine e interesat de politică merge la evenimente, dar mulți vin pentru petrecere”, mai spune Timeea.

Merg să-l vadă sâmbătă și pe Viktor Orban? „Nu. E prea devreme, la ora 11 noi dormim”, spune și Balázs, un băiat blond cu cozi dreadlocks până la brâu. Stau la cort cele patru zile și se bucură de viața de noapte a taberei, care cu lăsarea serii devine o Vama Veche de la munte.

Mitul maghiarilor care nu vor să învețe româna

„Televiziunea de stat maghiară Duna TV a venit într-un sat secuiesc. A întrebat oamenii: Aici în sat este rasism? Nu este rasism, deși ar fi mare nevoie de el”. Cu bancul ăsta a captat publicul ziaristul Csinta Samu, moderatorul dezbaterii „Antimaghiarism în România”, pe marginea unei cercetări recente.

Sociologul Tamás Kiss de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, cel care a făcut munca de teren și a mers în comunități să afle cum îi văd românii pe maghiari, spune că cea mai încăpățânată dintre percepții este că etnicii unguri nu vor să învețe româna.

„Clujenii, de exemplu, cred că în Secuime există această masă maghiară a celor care nu vor să comunice în maghiară, iar secuii spun și ei că pe undeva sigur există acești oameni, dar nu e așa. Am făcut și o cercetare în sistemul de învățământ, am făcut interviuri cu profesori din școlile de limba română din zonă și a fost un consens din partea lor că pentru maghiari este important să învețe limba”, a explicat cercetătorul pentru „Libertatea”.

Ce au mai descoperit sociologii este că și maghiarii au început să spună asta despre sine. „Aici este vorba de o internalizare a percepției majoritarilor pentru că majoritarii cred că ungurii nu vor să vorbească româna, dar și maghiarii spun: eu da, vreau să învăț româna, dar există alții care nu vor. Fără să poată numi pe cineva”, mai spune sociologul.

Diferența dintre ungurii din Ungaria și cei din Secuime

Discuția sensibilă despre limbă e continuată relaxat, pe seară, cu fața spre Olt și verdele brazilor. Anikó*, doctorandă la Lingvistică, la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, a venit la Tusványos tocmai ca să afle cum își percep ungurii limba. Este tema lucrării ei.

„Mulți spun că se simte când cineva e din Ungaria, că noi, secuii, avem accent. Unii spun și că cei din Ungaria vorbesc mai feminin, au sunete înalte”, povestește tânăra. De altfel, maghiarii din Ardeal spun adesea că aici se vorbește cea mai curată limbă, și nu la Budapesta.

Anikó a umblat toată ziua să facă interviuri cu participanții și așa a dat peste un autocar cu doamne ieșite la pensie care de peste un deceniu vin din Ungaria la Băile Tușnad pentru această școală de vară.

„Nu au rădăcini aici. Îmi spuneau că au un sentiment de siguranță că pot să vorbească în maghiară, există o anxietate când trebuie să vorbești în română. Dacă tinerii se duc la un alt festival, se tem să ceară ajutor, dar aici nu”, spune Anikó.

Confirmă și Előd, român din Miercurea Ciuc care a locuit 17 ani la Budapesta. „Un coleg mă ruga pe mine să cer biletul de tren în locul lui, fiindcă el, deși a învățat română la școală, a dat Bac-ul la română și a învățat de Bacovia și Eminescu, nu se descurca bine în conversații de zi cu zi. Pentru mulți români sună ciudat când le spune că româna ar trebui învățată ca limbă străină. Dar e adevărul, prin definiție, dacă mama ta e maghiară, vorbește cu tine în maghiară, limba maghiară e cea maternă”, explică bărbatul.

Pâine comandată în română și prejudecățile

Chiar dacă în jurul tău se aude numai maghiară, dacă vrei langoși, ciorbă de pește ungurească sau bere, primești și ți se vorbește în română. Cei mai mulți dintre cei de aici spun că s-au săturat de prejudecata că în Secuime nu ți se oferă nicio pâine dacă ceri în română. „Chiar îmi spuneam la un moment dat de ce toată lumea când vine în zonă cumpără pâine. Pâinea îngrașă”, glumește Ildikó, o tânără originară din Miercurea Ciuc, dar care locuiește în București.

Pe scenă a urcat trupa Margaret Island și apusul începe să ardă vârful brazilor. Basul nu mai lasă să se audă om cu om.

Ulițele au devenit un furnicar de lume, adolescenți, cupluri cu copii mici și nostalgici la pensie. Din când în când, la unison, telefoanele tuturor încep să zbârnâie: RoAlert anunță un urs care și-a făcut apariția pe undeva pe strada Morii. Un mesaj în română și maghiară. Despre asta era și Tusványosul la început.

*nume fictiv, fiindcă tânăra a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro