Citește și:
- Concluziile primei zile a Summitului NATO. Ce se va întâmpla în România
- Donald Trump a cerut aliaților din NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 4% din PIB
- Editorial de Claudiu Săftoiu. România – pilon esențial de securitate NATO în Flancul Estic
1. Măsurile de securitate au fost draconice
Mii de poliţişti, militari şi pompieri au avut grijă de securitatea şefilor de stat şi de Guvern, dar şi de cea a delegaţiilor lor, formate din miniştii Apărării şi cei ai Afacerilor Externe. Deasupra clădirii NATO au fost în permanenţă lunetişti.
Şefii de stat şi de Guvern au avut un culoar special pentru a ajunge în clădirea NATO. Nicio persoană nu avut voie în perimetrul respectiv, cu excepţia unui grup restrâns de jurnalişti, selectat cu mult timp înainte. Câini special antrenaţi verifică fiecare aparat foto şi cameră de filmat.
2. Întâlnirile Consiliului Nord-Atlantic, departe de camerele de filmat și de aparatele foto
Cu excepţia delegaţiilor oficiale, niciun străin nu a avut voie în sediul unde au loc întâlnirile Consiliului Nord-Atlantic, forul principal de decizie al NATO. Centrul de presă a fost organizat într-o clădire separată. Traseul jurnaliştilor a fost şi el bine delimitat. Presa a fost îmbarcată în autobuze speciale, puse la dispoziţie de Guvernul belgian. Traseul, din momentul îmbarcării şi până la Centrul de presă, este de 10 minute.
3. Discuții tensionate
Unii dintre şefii de Stat şi de Guvern au participat la dezbaterile organizate în cadrul unei conferinţe ce s-a desfăşurat în paralel cu Summitul NATO. Ziua a fost deschisă de Rose Gottemoeller, adjunctul NATO, Ursula von der Leyen, ministrul Apărării al Germaniei, Mevlut Cavusoglu, ministrul Apărării al Turciei și Jacek Czaputowicz, ministrul de Externe al Poloniei.
Dezbaterea dintre ministrul german al Apărării şi ministrul de Externe turc a devenit tensionată după ce Mevlut Cavusoglu i-a reproşat Ursulei von der Leyen că Germania a retras rachete de apărare antiaeriană Patriot din ţara sa. Discuţia a avut loc în contextul în care Ankara vrea să cumpere rachete S400 de la Rusia, un adversar strategic al NATO.
4. Premierul Canadei, la summit cu şosete cu buline
Justin Trudeau, premierul Canadei, participă, alături de liderii NATO, la summitul organizat în capitala Belgiei. Aflat la una dintre dezbaterile pe teme legate de viitorul apărării şi parteneriatul transatlantic, Justin Trudeau a purtat din nou şosete colorate cu buline, lucru care a atras atenţia presei, la fel ca la summitul de anul trecut. Atunci a purtat şosete cu sigla NATO.
5. Premierul britanic și cancelarul german, sacouri de aceeași culoare
Theresa May, premierul britanic şi Angela Merkel, cancelarul german, au purtat la summitul NATO sacouri de aceeași culoare – albastru.
6. Donald Trump, cu ”bestia” la summit
Imaginea surprinsă la sosirea lui Donald Trump la summit a oferit o mostră din ”bestie”, limuzina blindată a președintelui SUA, a cărei portieră are 20 de centimetri grosime. Limuzina este celebră atât pentru gradul de securitate pe care îl oferă, dar și pentru dotările luxoase din interior.
7. Klaus Iohannis, în spatele lui Donald Trump, la ceremonia oficială
Preşedintele Klaus Iohannis a sosit în jurul orei 13.00, la sediul NATO din Bruxelles.
Klaus Iohannis a spus că prioritatea României este Marea Neagră.
„Pentru noi, înseamnă lucruri foarte concrete. Noi am oferit un centru de comandă foarte important, pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţii NATO în zona noastră (…) şi pentru noi este, evident, foarte importantă atenţia pe care vrem să o dăm zonei Mării Negre. (…) Noi credem că vom obţine nu doar o atenţie sporită pentru Marea Neagră, ci şi o prezenţă sporită a NATO pe regiunea Mării Negre”, a declarat Klaus Iohannis, la Summitul NATO de la Bruxelles.
8. Grupurile de la ceremonia oficială
Liderii celor 29 de state membre au venit în grupuri la ceremonia oficială. Primul grup a fost dominat de Marea Britanie şi Germania, al doilea, de Canada. Donald Trump a venit ultimul, însoţit de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Președintele SUA a criticat Germania chiar și în dimineaţa summitului. Donald Trump a spus că Berlinul este total controlat de Moscova.
9. Ce poate obține România la summit
România ar putea obţine la summit un comandament de corp de armată cu 400 de militari, care să coordoneze o intervenţie rapidă în caz de conflict.
10. Controversa summitului
Controversa summitului de la Bruxelles – alocarea a 2% din PIB de către toate ţările membre NATO. Germania spune că nu poate să aloce acest procent. Mai mult, Donald Trump a cerut aliaților din NATO să crească la 4% din PIB cheltuielile pentru apărare.
Summitul în cifre
- Numărul de țări invitate: 49
- Cel mai tânăr lider: primul-ministru al Estoniei, Jüri Ratas – în vârstă de 40 de ani.
- Lider cu cele mai multe apariții la summitul NATO: cancelarul Angela Merkel – 8.
- Lungimea covorului albastru unde au fost primiţi şefii de stat: 110 de metri.
- Formatul întâlnirii oficiale: Președinte / prim-ministru la masă – până la 5 consilieri în spate.
- Durata maximă a intervenției fiecărui lider pe sesiune: 3 minute.
- Numărul de observații publice pe care trebuie să le prezinte Secretarul General al NATO: 18.
- Summiturile NATO de la Bruxelles – 8: 2018, (2017), 1994, 1989, 1988, 1985, 1975 și 1974.
- Numărul de elicoptere care au survolat astăzi sediul NATO: 22 din 13 țări diferite.
- Numărul ofițerilor de poliție din Belgia implicați: +/- 10.000.
- Numărul de jurnaliști acreditați: aproximativ 2.300.
- Numărul de trupe care deservește operațiunile NATO: aproximativ 24.000.
Summitul NATO se va încheia joi 12 iulie, cu un comunicat care va avea 79 de puncte, iar o parte dintre acestea au fost despre România şi Republica Moldova.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro