ComenteazăOra 9:00, portul New Marina Hurghada, Egipt, 30° C. Magazinele și restaurantele înșirate de-a lungul falezei acceptă cu greu să-şi dea jos lacătele şi îşi deschid, timid, porțile. O salbă de iahturi ca nişte perle albe stă, mândră precum un scut, între localurile din port şi Marea Roşie. E forfotă mare în New Marina Hurghada! Turiştii dansează grăbit de la o ambarcaţiune la alta, iar membrii echipajelor robotesc preocupaţi pe punte, ca şi când şi-ar pregăti vasele de lansare.
Dintre toţi, căpitanul iahtului Elyses pare cel mai relaxat: tocmai a primit aprobare de la paza de coastă să iasă în larg pentru o excursie de-o zi în largul Mării Roșii. Are la bord 35 de persoane, un număr totuşi mic faţă de capacitatea iahturilor vecine. Dar s-au adunat aici turişti din toate colţurile lumii: Germania, Serbia, Maroc, China şi România.
De aprobare de la paza de coastă are nevoie însă fiecare ambarcaţiune pentru a părăsi portul; aşa e procedura. Iar autorităţile emit zilnic aproximativ 40 de autorizaţii doar pentru vasele din acest port. Mai sunt iahturile ce pleacă din alte porturi din apropiere, iar o parte din cele aproape 200 de hoteluri din oraş au propriile ambarcaţiuni. Zonele pentru croazieră sunt şi ele monitorizate şi verificate de autorităţi.
O zi de scufundări: 50 de euro
Programul croazierei e generos cu turiştii: două opriri pentru snorkeling, posibilitatea de a face scuba diving, masa de prânz servită la bordul vasului, plimbare cu banana și canapeaua gonflabile, oprire pe insula Paradise pentru plajă și o oază de răcoare la barurile de pe plajă. Şi poveştile lui Amer Alsawas, ghidul de azi al românilor. Totul costă 50 de euro. Echipamentele și instructajul necesare pentru scufundări sunt oferite de organizatorii excursiei și sunt incluse în prețul biletului. La fel și masa.
Amer Alsawas îi însoţeşte pe cei şase turişti din România aflaţi la bordul Elyses. Bărbatul e coproprietar al agenţiei de turism RA Holiday, dedicată românilor care vor să viziteze Egiptul. Vorbeşte limba română de peste 30 de ani, de când era student la Stomatologie, în Iaşi. După Revoluţia din decembrie 89, a fost nevoit să renunţe la cariera de dentist, aşa că s-a reprofilat. Acum, Amer are peste 25 de ani de experienţă în turism. Din 2017, lucrează mai mult cu români.
Când devine roşie Marea Roşie?
Amer are relaxarea celui care a cunoscut deja toate secretele marine, aşa că românii îl ascultă ca pe un vechi învăţător al Mării Roşii. În ritmul poveştilor sale, vasul Elyses înaintează în larg calm, dar hotărât. „Iată!”, arată cu entuziasm Amer, culoarea de smarald a apei e pătată din loc în loc cu insule albastre, verzi, galbene şi chiar roz!
Sunt nuanţele coralilor care se îmbracă în aceste culori pentru a cere admiraţia turiştilor. Până şi formaţiunile albe sau gri, acum lipsite de viaţă, sunt, de fapt, foştii corali care au fost admiraţi cândva pentru culorile lor vii.
Dar când devine roşie Marea Roşie? Ştie Amer: atunci când algele mor şi se ridică la suprafaţă, culoarea lor devine roşu-maronie – iar toată întinderea de apă le reflectă parcă doliul marin.
Întâlnirea cu delfinii
Încântarea turiștilor pentru apa de smarald şi pentru istoriile naturale ale lui Amer e furată doar de apariția unui grup de delfini, care nu se sfiesc să înoate printre iahturi și șalupe ca într-un joc de-a șoarecele și pisica. Aşa că turiștii se aşază la pândă, ca paparazzii, așteptând delfinii să sară deasupra apei pentru a-i fotografia cât mai de aproape.
Instructajul pentru scufundare
Jocul se termină când vasele fac prima oprire. Cei trei instructori de snorkeling și scuba diving încep să pregătească turiștii să coboare în apă. Dacă pentru snorkeling, nu-ți trebuie decât o mască specială, la scuba diving turiștii au nevoie de un echipament ceva mai complex, cu costum complet, tub de oxigen și ochelari.
Odată echipați, turiștii sunt instruiți în amănunt cum să se comporte în apă. Cei care se scufundă învață și un scurt limbaj non-verbal prin care să comunice cu instructorul din apă.
Momentul face loc şi singurei întrebări încă rămase nerostită: sunt rechini în mare?
Turist român: „Dacă sunt rechini, să-i ia pe cei mai mari dintre noi”
Cristian, de 12 ani, e unul dintre cei trei copii români aflați pe vas. Se echipează pentru snorkeling. Nu îi e frică să sară în apă şi nici de rechini nu îi e frică. „Mi-am pus încrederea în echipaj”, îşi zice, pentru curaj. Spune că a mai făcut „ceva asemănător pe plajă, tot în Egipt. Doar că nu erau pești. Acum vreau să văd mai mult. Mai bine decât să-i văd doar la televizor. Acum îi pot vedea în viața reală”.
Şi Dragoș, un avocat de 39 de ani din Caransebeș, îşi pune încrederea în cei şase membri ai echipajului: „Ne-au asigurat că suntem protejați și că în zonă nu sunt rechini. Pare că știu ce fac, sunt foarte bine organizați și văd că legislaţia e bine pusă la punct”. Soţia sa rămâne însă ceva mai emoţionată. „Nu neapărat din frica de rechini. E prima dată când fac snorkeling”, spune Anca, în vârstă de 38 de ani. Cei doi se mai relaxează la gândul că singurii rechini pe care i-au văzut aici sunt trofeele expuse artistic într-un bar din Hurghada.
Ionuţ, un timişorean de 39 de ani, spune că vrea să le transmită şi copiilor săi curajul de a experimenta. „Mie tot timpul mi-a plăcut să fac de toate, deşi nu mi-am imaginat niciodată că voi ajunge să înot printre corali şi peşti. Dar e bine să nu refuzi nicio provocare, câtă vreme poţi să adaugi ceva la experienţa ta”.
În cele din urmă, Dragoş şi Ionuţ se refugiază în umor pentru a mai domoli din încordarea de dinainte de primul salt în apă:
– „La câte vase sunt aici, nu mai e loc și de rechini. Sau dacă sunt, să sperăm că îi ia pe cei mai mari dintre noi”, spune Dragoş.
– „Ca vârstă sau kilograme?”
– „După greutate! Eu sunt ațos, tu ești pufos.”
– „Uită-te la vasele de acolo! Eu nu cred că mor primul.”
– „E şi vreun echipaj rusesc?”
„Au venit temători, dar acum nu se mai sperie de nimic”
De pe vas, turiştii se văd ca un ciorchine în jurul câte unui instructor. Alţii deja plutesc la suprafaţa apei, atenţi la culorile vii ale peştilor şi ale coralilor. E primul moment de linişte, întrerupt din când în când doar de avertizările organizatorilor: nu vă aventuraţi singuri, nu atingeţi coralii, nu înghiţiţi apa, pentru că e mai sărată decât mâncarea făcută de o soacră.
Iar Marea Roşie are strania capacitate de a comprima timpul, astfel încât o oră în apă durează, în mod real, doar câteva minute. Câteva minute în care scufundătorii îşi lasă pe vas toate fricile în legătură cu rechini şi alte creaturi marine, doar pentru a înota împreună ca într-un sincron ad-hoc al exploratorilor amatori. Avea dreptate Goethe: oamenii sunt ca Marea Roşie, abia i-a despărţit toiagul şi se amestecă din nou.
„Dacă ne gândim la călătorii în spaţiu, ne vin în gând toate filmele pe care le-am văzut. Un zbor cu avionul aduce gânduri despre prăbuşire şi accidente. Ştiţi, noi n-avem doar memoria experienţelor trăite de noi, ci şi o memorie preluată din filme, din media. Creierul nostru e precum un computer. Ce informaţii îi dai rămân cu tine. Până când ţi se dovedeşte contrariul. La fel se întâmplă cu teama de rechini. Oamenii au venit aici temători, dar acum nu se mai sperie de nimic”, explică ghidul Amer Alsawas.
Viața de pe fundul Mării Roșii
După prima aventură în lumea de sub apă, organizatorii le-au pregătit turiştilor şi activităţi ceva mai omeneşti: plimbări cu banana şi canapeaua gonflabile, program de dansuri şi cocteiluri pe plajă şi, poate, o baie scurtă în apele din jurul insulei Paradise.
Dar, pentru românii de pe vasul Elyses, scufundările rămân punctul culminant al scurtei croaziere. Pe lângă jovialii delfini şi bătrânele ţestoase, creaturile stranii care împart acelaşi nisip de pe fundul mării îi fascinează de-a dreptul: şerpi colorați, peşti cu aripi de fluture şi alţi peşti, pictaţi de Van Gogh, pisici de mare agile şi caracatiţe înţelegătoare.
Rechini nu sunt, aşa că înotătorii se pot speria mai degrabă la vederea grimaselor peştilor deranjaţi de pe recifurile de corali.
„Mi-a plăcut tot. În special, atenţia pe care organizatorii ne-au acordat-o. Au fost foarte profesionişti, foarte responsabili pentru tot ce se întâmplă aici. Vedeţi, e o activitate fără pericole, mai ales cu atâtea bărci în jur. N-aş avea nicio problemă să recomand această excursie, pentru că m-am simţit în siguranţă tot timpul. Mai ales că am fost aici cu copii mici”, spune Dragoş.
„Nu e o destinaţie de lună de miere, să fim serioşi. E o destinaţie pentru familişti, cu copii mici, care vor să aibă o oază de relaxare şi de linişte. Nu am venit doar pentru scufundări. Ne place acest loc în întregime”, completează Ionuţ.
10.000 de români pe săptămână în Hurghada
Amer Alsawas susţine că, din totalul turiştilor europeni din Hurghada, românii reprezintă aproximativ 10% – procent aproape egal cu cota de reprezentare a românilor de pe vasul Elyses. Deşi în perioada examenelor din luna iunie numărul turiştilor a scăzut, operatorii de turism se aşteaptă, începând din iulie, să primească aproximativ 10.000 de români pe săptămână.
Atacul rechinului de săptămâna trecută i-a îngrijorat însă pe localnici.
Amer Alsawas urmăreşte comentariile românilor de pe platformele de social media şi se amărăşte la fiecare remarcă negativă.
„Am făcut un filmuleţ din ultima excursie şi l-am postat pe Facebook. Iată ce îmi răspund oameni din România: «Să nu vă mănânce rechinii!» sau «Excursia e cu rechini sau fără»? De ce spun asta, de ce îi sperie pe ceilalţi, care chiar sunt interesaţi? E ca şi când cineva ar fi venit să te salute, iar tu i-ai dat o palmă peste faţă!”, spune Amer necăjit.
„Altcineva le spune oamenilor «Să anulaţi excursia mai bine decât să fiţi mâncaţi». De parcă rechinul îi aşteaptă la aeroport şi, cum vine un român, trebuie să-l mănânce”, se plânge bărbatul.