Corespondență din Rusia. Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin

Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov a fost, în ultimii 5 ani, pe locurile 86-97 în probabil cel mai cunoscut clasament al învățământului superior mondial, Top Shanghai. Mult mai bine decât România, unde doar Babeș-Bolyai punctează, între locurile 800-900. Dar dezamăgitor pentru tradiția luminoasă, de peste două secole, a școlii de elită din Moscova. 

Am mers în zona universității, găzduită de o clădire după care s-a inspirat Casa Scânteii din București. „În zona” și nu în interiorul universității, unde doar studenții și profesorii pot intra. E complet diferit de ideea de spațiu universitar, unde oamenii pot circula liberi. Chiar absolvenții au nevoie de diplomă pentru a trece pragul universității. 

Din cauza pandemiei, și la Moscova, marea majoritate a studenților studiază în regim online. Dar există, totuși, tineri care continuă să aibă drum către școală. Am discutat cu câțiva dintre ei. Cinci voci și tot atâtea păreri. Un student la filosofie, un student la fizică, un cercetător junior la aceeași Facultate de Fizică (cea mai bine cotată școală din „M.V. Lomonosov”), un student la mecanică și matematică și un profesor de științe naturale. 

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Roman: „Rusia va deveni odată o țară democratică”

Roman studiază la Facultatea de Filosofie. Studentul înalt și slab, îmbrăcat cu un palton clasic, e gata, fără voia lui, să stârnească ziaristului tentat de clișee comparația cu intelectualul rus măcinat de întrebări dostoievskiene. Dar avem ceva mai concret și mai actual de discutat. Pe Roman îl întreb ce crede despre regimul din Rusia și dacă putem vorbi despre o democrație în cazul țării sale. 

Sunt optimist, în pofida lucrurilor urâte care au loc. Cunosc din istorie că regimurile autoritare cad. Ele se pot transformă în dictaturi, în junte militare, însă mai devreme sau mai târziu, ele se transformă în democrații, ca în cazul coloneilor negri din Grecia sau Pinochet în Chile.

Roman, student la Facultatea de Filosofie, Universitatea Lomonosov:

Tânărul spune că își îndrăgește țara și că vede un mare potențial în ea: „Iubesc Rusia! Posibil, voi pleca de aici, dacă mă vor forța. Dar vreau să locuiesc în această țară, pe care o iubesc și în care văd un mare potențial. Rusia va deveni odată o țară democratică”.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

„În asemenea regimuri autoritare, loialitatea devine mai importantă decât competența. Dacă persoana este loială puterii, va ocupa o funcție pe care nu o merită. Astfel, procesul de conducere a țării se degradează. Acest fenomen l-am putut observa și în Uniunea Sovietică, un exemplu de gerontocrație”, spune studentul.

Problemele economice vor fi tot mai grave, pentru că conducătorul nostru nu întinerește și nu devine mai deștept. Mai devreme sau mai târziu, ne vom confrunta cu niște planuri și idei nesăbuite, cu o și mai mare incompetență.

Roman, student la Facultatea de Filosofie, Universitatea Lomonosov:

Maia Sandu: „Un exemplu de transformare a puterii!”

„Problema regimurilor autoritare este că ele pierd contactul cu realitatea, ele construiesc în jurul lor o realitate închipuită. Și asta duce la prăbușirea acestor regimuri”, spune tânărul care urmează studii de filosofie. 

Roman întreabă de la ce ziar sunt, deși m-am prezentat inițial: Libertatea din București, dar locuiesc în Chișinău. Aflu că citește foarte mult despre Maia Sandu, e abonat la Instagramul ei. „Ea prezintă un exemplu de transformare a puterii!” zice studentul filosof care mă roagă să-i arăt legitimația de jurnalist. E prudența omului singur într-o societate în care nu știi cine și unde te pârăște.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Războiul ca soluție pentru creșterea popularității

Cât despre război, Roman spune că Putin are nevoie de un conflict pentru a-și îmbunătăți ceea ce studentul numește „ratingul” și ceea ce noi numim, în mod obișnuit, aprobarea populară.

Putin trebuie să facă ceva pentru a-și ridica ratingul. După Crimeea, au fost câțiva ani de „ura-patriotism” (termen folosit în Rusia pentru a desemna exaltarea patriotică). Ratingul lui Putin a crescut și s-a menținut până în anii 2016-2017.

Roman, student la Facultatea de Filosofie, Universitatea Lomonosov:

„Putin este foarte preocupat de rating. Asta s-a văzut și după tragedia cu submarinul Kursk, după care el a început să facă presiuni asupra jurnaliștilor. Crimeea l-a ajutat pe Putin în 2014. Acum poate îl va ajuta Ucraina. Este și o altă chestiune. Statele democratice vor să aibă în jurul său state, la fel, democratice, pentru a avea bune relații comerciale și politice. Statele autoritare, precum Rusia, nu vor să aibă în preajmă state democratice. De aceea când în apropierea Rusiei se află Ucraina democratică, lui Putin nu-i place acest fapt”. 

Îl întreb pe Roman dacă pot să-i fac o poză. „Nu, doar cunoașteți în ce stat trăim!”. Acceptă, totuși, pentru un ziar din România. 

Egor: Nici confortabil, „dar nici depreciat sau constrâns”

Egor este student, Facultatea de Fizică, și visează să ajungă în America. Acolo e un sistem de învățământ mai bun, „iar studenții ruși sunt așteptați peste tot cu brațele deschise”, spune el. 

Egor nu se lasă fotografiat, și îndeamnă să fac o poză unui trecător și să spun că el a făcut declarație. Regulile presei sunt mai greu de înțeles, uneori, decât cele ale fizicii. E firesc.

Îl întreb despre democrația din Rusia, cum se simte aici și planurile de viitor. 

„Democrație? E o întrebare retorică, fără răspuns. Așa cum a spus Shakespeare în Hamlet – nu există bine și rău, totul depinde de percepția noastră. Nu aș putea spune că mă simt foarte confortabil aici, dar nici nu spun că mă simt depreciat sau constrâns. Dacă omul are dorință… În principiu nimic nu mă oprește să ating orice înălțimi în Rusia”.

„Cu toate acestea, eu nu cred că viitorul meu va fi legat de Rusia. Dar nici nu afirm că aici este foarte rău și că nu poți să realizezi nimic aici. Cu toate acestea, dacă există oportunitatea de a continua studiile peste hotare, asta aș recomanda. Am planuri să plec în SUA. Studenții ruși sunt așteptați oriunde”, spune Egor.  

Nikita: Rusia se va schimba după plecarea lui Putin 

Nikita este cercetător junior Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Moscova și are un salariu de 60.000 de ruble – 700 de euro. După ce va lua doctoratul și va deveni cercetător senior, va primi de la universitate 100.000 de ruble – peste o mie de euro. Crede că e un salariu bun și zice că se simte confortabil ca om de știință la Universitate. Afirmă, totuși, că Rusia nu este o democrație. 

Consider că acum Rusia este o țară autoritară. Îmi este greu să vorbesc despre viitor, dar cred că toate statele autoritare, mai devreme sau mai târziu, devin democratice.

Nikita, cercetător junior Facultatea de Fizică, Universitatea Lomonosov:

„Poate, asta nu se va întâmpla curând, dar din istorie vedem că societatea se schimbă, anumite norme se schimbă, normele de conducere se transformă în democratice, atitudinea față de agresiune se schimbă. Acest lucru nu se va schimba de la sine. Dar da, Putin este un autocrat, și asta se va întâmpla odată cu plecarea lui”.

Nikita spune că este împăcat, în linii generale, cu situația din Rusia și că nu-și concepe viitorul în altă parte. „Îmi place aici!”.

Este preocupat de neînțelegerile dintre Rusia și Ucraina. „Sunt categoric împotriva unui război și nu aș vrea să particip la așa ceva. Vreau ca toate întrebările să se rezolve diplomatic, economic – prin circulația de oameni și mărfuri, dar nu prin expansiune militară”. 

Îl rog să-i fac o poză și, după multe ezitări, acceptă, dar întreabă: „Pot să-mi pun masca?” 

Gleb: „Putin face totul corect” 

Gleb este student la Mecanică și Matematică, Universitatea de Stat din Moscova. Tânărul e venit din orașul Mojaisk, regiunea Moscova, 100 de kilometri distanță de capitală. Învață la buget, adică fără plată, dar nu are bursă pentru că, spune el, are doar note de 3 (în Rusia funcționează sistemul de evaluare de 5 note). În facilitățile educației publice intră o cameră de cămin, pentru care achită o sumă simbolică de 1.200 de ruble pe an (15 euro), și oportunitatea de a lucra în IT sau să ofere ore de meditație, din care mai câștigă câte ceva.

„Pe mine mă aranjează totul în Rusia. Consider că avem o țară democratică, nu simt niciun fel de constrângeri, ci invers, o libertate. În Moscova sunt foarte multe oportunități, în Petersburg îmi place atmosfera de viață, mentalitatea. Îmi plac și orașele mai mici. Acolo oamenii sunt foarte buni la suflet”, spune Gleb. 

Cât despre politică, zice că nu-l interesează, dar Putin face totul corect. „Nu privesc televizorul, dar sunt la curent cu ce se întâmplă în lume. Televiziunea rusă este diferită. Cineva spune adevărul, cineva nu spune totul, iar cineva minte”.

Eu cred că politica țării noastre e corectă. Mă refer la politica construită la cel mai înalt vârf. Mă refer în primul rând la politica externă, pentru că în cea internă puține lucruri le poți schimba într-o direcție mai bună. Tot ce face Rusia în apropierea sa este corect. Rusia nu pune la cale niciun fel de război.

Gleb, student la Mecanică și Matematică, Universitatea Lomonosov:

Cât despre contestatarii lui Putin, „dacă cineva crede că Rusia vrea să înceapă un război, să plece în alte țări. Rusia este pentru pace, mereu a fost! Cineva din exterior ne atribuie un eventual război”, conchide Gleb.

Aleksandr: „Rusia a creat Europa”

Aleksandr este profesor de științe naturale. Dar se prezintă și ca un pasionat de istorie și spune că Rusia a cunoscut apogeul dezvoltării sale în secolul XIX. Cât despre democrația de acum, spune că e o întrebare dificilă. 

„Trebuie cercetată, nu putem să dăm un răspuns univoc. E o întrebare ce ține de definiții, o întrebare complexă. Cineva dintre oamenii mari a spus că noi nu cunoaștem țara în care trăim. Noi nu ne cunoaștem trecutul. Trecutul nostru glorios este umbrit de manualele prostești de istorie a Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Lipsesc cunoștințele cu privire la secolul XIX. Timpurile napoleoniene. Atunci Rusia a fost o țară măreață, în apogeul dezvoltării sale istorice”.

Rusia a creat Europa! Rusia a creat state precum Franța, Finlanda, Elveția, Polonia! Rusia a dăruit Poloniei Seimul! Rusia a fost un superstat. Nu trebuie să punem stigmatul asupra Rusiei drept o țară rea. Rusia a creat un stat progresiv, Finlanda! Aleksandr II a inițiat aceste procese. În Finlanda se ridică monumente lui Aleksandr II, iar în Rusia, nu.

Aleksandr, profesor Universitatea Lomonosov:

Profesorul spune că istoria este predată foarte prost acum, de vină ar fi că autorii manualelor se ghidează după manualele din Uniunea Sovietică. Cât despre război, profesorul spune că este o problemă de ordin local. „Este o chestiune a Ucrainei și a Rusiei, iar Occidentul are o atitudine josnică, pentru că toarnă benzină pe foc. Occidentul este cel care încearcă să incite un conflict!”, este părerea profesorului rus. 

***

Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.

Corespondențele din Ucraina:

• Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
• Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
• Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin

Corespondențele din Rusia:

• Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
• Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
• Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
• Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
• Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
• Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
• Interviu cu un „agent străin” în Rusia

Corespondență din Cracovia:

Corespondență din Polonia. „Câți ucraineni mai trebuie să moară pentru ca SUA și UE să introducă sancțiuni dure contra Rusiei?”, titrează ziarul bisericii catolice

Corespondență din Slovacia:

Corespondență din Slovacia: „Agresiunea lui Putin în Ucraina ne amintește că și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”

***

Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia și Slovacia, încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

Urmărește-ne pe Google News