Corespondență din Moscova. Interviu cu un „agent străin” în Rusia

Din postura de cetățean rus angajat al unui post de radio finanțat din banii contribuabililor americani, Evghenia Nazareț nu poate fi suspectată de pro-Putinism atunci când vorbește și despre lucrurile pe care Vestul le-a greșit în raport cu „chestiunea rusă”. 

„Aceste așteptări au fost înșelate”

– Evghenia Nazareț, care considerați că este cea mai importantă eroare de judecată a Vestului față de Rusia? Față de Rusia, nu față de Putin.
– Este o întrebare grea, pentru că nu am fost niciodată politolog. Eu am lucrat doar aici, și biroul din Moscova este unul de corespondenți. Nu știu, pot să presupun că au existat iluzii cu privire la cât de rapide și ireversibile vor fi schimbările care au început odată în Rusia. Aceste așteptări au fost înșelate. 

– Vorbiți despre schimbările care au început în anii 1990?   
– Da, că aceste schimbări ar fi ireversibile…  Bine, într-o oarecare măsură sunt ireversibile, pentru că noi niciodată nu vom ajunge în Rusia sovietică. Ei credeau că schimbările sunt fundamentale și că vor atinge întreaga structură a societății și a orânduirii din Rusia. 

Recomandări

Este victoria Ucrainei un obiectiv asumat al politici externe românești? De ce alegerile prezidențiale sunt mai importante ca oricând

„Nivelul scăzut al discuțiilor diplomatice din ultima perioadă”

– Trăim momente de maximă divizare Est-Vest. Iar oamenii simpli, de regulă, decontează. Ce ar avea nevoie un rus să audă, cu sinceritate, dinspre Vest?
– Eu cred că, în mare parte, rușii nu ar întreba nimic Vestul. Există agenda televiziunii ruse unde Occidentul apare ca oponentul Rusiei. În acest context, auditoriul rus ar avea niște întrebări. Însă acest auditoriu nu are informații și toate întrebările pe care le-ar avea rușii față de Occident se bazează din start pe niște mesaje neechilibrate. De aceea, să vorbești ce ar avea nevoie un rus de rând să audă dinspre Vest e o foarte complicat. 

Mitingurile din Rusia au două diapazoane. Cele proputere spun „Lăsați-ne în pace, noi avem calea noastră””, cele de opoziție spun „Susțineți-ne, noi luptăm!”. Dar aceștia nu sunt toți rușii, ci doar cei activi.

Rusul de rând, consider că asta se întâmplă și cu americanul de rând, își rezolvă problemele cotidiene cu ajutorul acelor mijloace pe care le are. Nu cred că un rus de rând ar avea întrebări globale față de Occident.  Totodată, rusul de rând nu se află neapărat într-o stare politizată. El privește televizorul, dar nu intră, neapărat, în polemici.   

Recomandări

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară

Cum e văzută România? „Statul care și-a luat rămas bun de la trecutul sovietic”

-Personal, ca cetățean rus, ce vă deranjează în acțiunile politicienilor din Occident?
-Nu mă deranjează nimic. Pe mine mă deranjează nivelul scăzut al discuțiilor diplomatice din ultima perioadă, inclusiv de partea rusă. De fapt, nu sunt acea persoană ca să răspundă la această întrebare. Sunt șeful biroului de corespondenți. Politologia nu m-a interesat niciodată. 

-Cum vi se pare că e privită România la nivelul cetățenilor din Rusia?
-România nu se află în topul statelor ce apar pe posturile TV din Rusia. Dacă veți întreba pe cineva din stradă despre România, cu siguranță nu va ști nimic despre procesele politice ce au loc în țară. Nu va cunoaște cine sunt liderii politici ai României. 

Despre România se va vorbi în cheie istorică – „odată, soarta țărilor noastre a fost unită de ideologia sovietică”. Există percepția unui stat care și-a luat rămas bun de la trecutul sovietic. Această erudiție există. Nu fiecare rus va privi acest fapt cu părere de rău. Va fi o constatare a faptului împlinit.

Dacă România nu există pe canalele rusești, ea practic nu există pentru cetățeanul rus. E puțin probabil că cineva va accesa Wikipedia pentru a se informa. Nici nu cunosc dacă în România există o resursă informațională în limba rusă. Dacă rușii ar afla despre căile altor state, ar fi un beneficiu pentru ei.   

Recomandări

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”?

Ce înseamnă să fii „agent străin” în Rusia

– Radio Europa Liberă este declarat „agent străin” în Federația Rusă. Cum reușiți să activați cu această stigmă?
– Dacă vorbim despre instituția Radio Europa Liberă, și nu despre o persoană juridică, acest statut nu este nou pentru noi. Avem acest statut de aproximativ cinci ani. Până la un moment dat presupunea că noi trebuia să dăm rapoarte, să oferim informații despre resursele noastre. A fost o problemă de birocrație, de pregătire a unor hârtii pentru a fi trimise Ministerului Justiției. Formal, nu aveam altceva de făcut. Problemele esențiale au început atunci când, acum un an și jumătate, Roskomnadzor a adoptat o formulă specială și reguli speciale pentru marcarea conținutului produs de „agenții străini”. Ați putut vedea pe paginile unor corespondenți și ale unor redacții declarate „agenți străini” un șapou de aproape 30 de cuvinte scris cu majuscule. Acest șapou trebuie să însoțească orice text publicat, orice material, chiar dacă este vorba despre o fotografie cu un copil și bradul de Crăciun sau o poză cu animalul de companie. Acest fapt vorbește despre cât de oribilă și lipsită de logică este această regulă. 

– Dar redacția Europa Liberă a decis să nu publice acest mesaj stigmatizant… Cum a fost luată decizia? 
– Din punctul de vedere al corporației, a fost o decizie grea. Au fost discuții lungi și am decis totuși să nu marcăm cu acest șapou conținutul difuzat de Radio Europa Liberă, pentru că această etichetă îngreunează difuzarea conținutului pe rețele de socializare, pentru că este un semn al cenzurii. Un alt motiv este că Radio Europa Liberă nu se consideră „agent străin”. 

Dacă noi ne aprofundăm în acele criterii care sunt atribuite „agenților străini”, vedem că, pe lângă finanțarea străină, este vorba și despre activitatea politică. Radio Europa Liberă nu are o activitate politică, iar în codul nostru este scris că un corespondent nu are dreptul să ia opinia unei persoane implicate în viața politică sau publică.

Noi trebuie să fim deasupra bătăliei. Această regulă este apărată în corporația noastră nu doar de acte interne. Radio Europa Liberă, în calitate de corporație, a fost creată cu clauza că niciun guvern nu poate să influențeze politica redacțională, inclusiv guvernul american. Noi am furnizat toate actele noastre constitutive și ei cunosc regulile după care ne conducem. 

Au primit o amendă de 10 milioane de dolari

– Ce consecințe a avut decizia de a nu insera în publicațiile voastre mesajul că sunteți „agent străin”? 
– Au început vremurile grele – amenzi enorme. Aceste amenzi cresc în fiecare minut, în fiecare zi. Acum vorbim de 10 milioane de dolari. Dar pentru că amenzile vin zilnic, eu nu vă pot da cifra exactă. Roskomnadzor nu coordonează cu noi graficul de lucru. Una dintre modalități de a vedea suma amenzii este minusul de pe contul nostru blocat. Aceste amenzi ar urma să fie extrase de pe contul nostru. E o amendă fantastică, pentru că e peste orice buget pe care îl avem. Este evident că niciodată nu o vom putea achita. Aceste amenzi sunt adresate Societății cu Răspundere Limitată „Radio Europa Liberă”. Este o persoană juridică rusă pe care Radio Europa Liberă a fost nevoită să o creeze la cererea legislației ruse. Această persoană juridică este posesorul acelui cont blocat. 

– Dar cum funcționați în aceste condiții, cum plătiți salariații, cum achitați chiria?  
– Pot să vă spun un singur lucru. Înainte de a fi creat acest SRL, Radio Libertatea lucra în Rusia și își remunera corespondenții. Noi nu am avut nevoie de acest SRL. Noi l-am creat pentru autoritățile ruse. Ei să aibă de-a face cu el. Iar noi oferim salarii corespondenților în continuare. Radio Libertatea nu se limitează la un singur cont. Radio Libertatea lucrează în Rusia de aproape 30 de ani. 

– Cum emite Radio Europa Liberă și cum aveți acces la informații? 
– De zece ani emitem în regim online. În unele regiuni frontaliere putem vorbi și despre o emisie pe frecvențe radio, pentru că emițătorii noștri se află în statele baltice. Dar auditoriul nostru este pe internet, podcasturi, rețele sociale. 

Acum, Puterea a formulat niște pretenții cu privire la niște materiale vechi despre Navalnîi, care a fost declarat extremist în Rusia. Roskomnadzor a cerut eliminarea acestor materiale. Nu vom face asta. Vom vedea care vor fi acțiunile de mai departe. Deci, ca „agent străin”, resursele de emitere nu sunt blocate, dar apar atacuri.

Ceea ce privește accesul la informații, nu putem spune că ni s-a interzis totul. De exemplu, noi suntem acreditați în fiecare an la conferința de presă a lui Putin. Dar, desigur, nu reușim să punem nicio întrebare. Ministerul Afacerilor Externe oferă acreditare corespondenților noștri. Nu avem constrângeri aici. Acum trei ani, Duma de Stat a decis să nu ne mai ofere acreditări. Dar a fost un gest demonstrativ, pentru că toate ședințele sunt difuzate, iar deputații nu se află doar în clădirea Dumei de Stat. Problema e că deputații de principiu nu vor dori să ne ofere un comentariu.     

– Revenind la amendă. Această sumă colosală a penalizării poate fi un motiv pentru a închide de facto redacția Radio Europa Liberă? 
– Executorii judecătorești deja ne-au vizitat. Însă ceea ce avem în redacție sunt vreo zece calculatoare și vreo cinci camere de luat vederi vechi, nu cred că sunt suficiente pentru a acoperi amenzile. Executorii l-au intervievat pe cel care ne oferă în chirie oficiul. Această activitate durează din luna mai a anului trecut. Fiscul ne intervievează periodic. Noi răspundem. Absurdul situației e că amenda e dincolo de orice posibilitate a noastră de a o achita. 

Chiar dacă am fi dat tot bugetul nostru și nu am fi făcut nimic altceva decât să achităm amenda, nu am fi avut atâți bani. Această situație este oribilă, revoltătoare, neplăcută, dar și absurdă. Acest absurd l-au creat autoritățile din Rusia. Grantul nostru e mult mai mic decât amenda.

– Dar cum funcționează acele redacții care au acceptat condiția autorităților de a publica stigma „agentului străin”? 
– În acest statut de „agent străin” fiecare supraviețuiește cum poate. De exemplu Meduza.io a funcționat după un model comercial. Acum, mulți furnizori de publicitate s-au dezis de ei. De vină nu sunt doar aceste inserturi, ci și faptul ei s-au gândit că Meduza.io este un „partener toxic”. A devenit o platformă de publicitate nesigură. Mai mult, statutul de „agent străin” este contagios. Dacă unul dintre parteneri va transfera o sumă mai mare către „agentul străin”, întoarcerea acestor bani va însemna că partenerul comercial ia bani de la „agent străin” și riscă să fie inclus în această categorie.

Când să furnizezi știri e echivalat cu a avea activitate politică

– Deci acest statut este ca o boală contagioasă? 
– Absolut. Pentru a deveni „agent străin” trebuie să fii finanțat din exterior sau de către un alt „agent străin”, sau de către un intermediar. Dacă Ministerul Justiției are bănuieli că banii vin din exterior, persoana vizată ajunge în zona de risc. Lucrurile se complică și din cauza faptului că jurnalismul în Rusia este echivalat cu activitatea politică. Legea mai spune că „agentul străin” este cel care realizează o activitate politică finanțată din exterior. Activitatea noastră însă nu este în niciun fel politică. În toți acei 20 de ani de când lucrez la Radio Europa Liberă nu am primit nicio scrisoare din partea Congresului cu rugămintea de a spune ceva sau a nu spune. Nici cel mai apropiat editor al meu nu mi-a dat asemenea indicații.  

Jurnaliștii noștri vorbesc despre probleme ce țin de utilitățile publice, pensii, arestarea celor care susțin opoziția. Bine, opoziția face parte din politic. Dar noi avem cazuri când corespondenții scriu despre supraviețuirea bătrânilor din sate și sunt declarați „agenți străini”.  A vorbi despre problemele Rusiei, despre faptul că în apropierea Moscovei unii oameni își încălzesc casele cu cărbune, este echivalat cu activitatea politică.

Greva asistentelor medicale

– În schimb, am văzut că la televiziunea publică este foarte mult Putin, mult război și puține probleme sociale… Nu am văzut la TV un reportaj despre greva asistentelor medicale din orașul Kolomna. De ce? 
– Și noi avem mult Putin. Dacă facem un material despre o persoană care abia supraviețuiește într-un sat provincial, este foarte probabil că acea persoană i-a scris deja o scrisoare lui Putin sau intenționează să o facă. Și în acest context poate apărea Putin. 

Eu nu spun că avem puțin Putin la Radio Europa Liberă. Dacă în titlu apare cuvântul Putin, acest material va merge bine, va fi accesat.

Asistentele medicale din Kolomna au organizat un protest, iar când jurnalistul nostru a cerut să facă un reportaj despre asta, ele au spus – „Mulțumesc, oricine, dar nu voi. Nu avem nevoie de un «agent străin» pe capul nostru…” Asta se întâmplă în pofida faptului că ele au nevoie de ajutor. Acești oameni cred că noi le vom complica situația. Pentru că suntem categorisiți drept „agenți străini”.

***

Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.

Corespondențele din Ucraina:

• Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
• Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
• Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin

Corespondențele din Rusia:

• Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
• Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
• Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
• Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
• Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
• Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
• Interviu cu un „agent străin” în Rusia

Corespondență din Cracovia:

Corespondență din Polonia. „Câți ucraineni mai trebuie să moară pentru ca SUA și UE să introducă sancțiuni dure contra Rusiei?”, titrează ziarul bisericii catolice

Corespondență din Slovacia:

Corespondență din Slovacia: „Agresiunea lui Putin în Ucraina ne amintește că și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”

***

Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia și Slovacia, încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

Urmărește-ne pe Google News