ComenteazăPe ruta dinspre Odesa spre Chișinău, cei mai mulți dintre ucrainenii care au ales să lase războiul în urmă au trecut prin vama Palanca, care e la 50 de kilometri de Odesa.
După lungi ore de așteptare, ultima sută de metri este făcută de cele mai multe ori la picior. Asta în a doua zi a invaziei, în care mulți dintre bărbații, care ar fi în mod normal șoferi de serviciu ai familiilor lor, nu au permisiunea de a mai trece granița. Și atunci, mamele trec singure, cu copiii lor.
Destinațiile lor, deocamdată dorințe mai degrabă decât proiecte, sunt extrem de diverse. Refugiații ne spun că vor să ajungă la Chișinău, București sau mai departe, Germania, Turcia, Bulgaria, chiar și America.
Semințele noii vieți sunt semănate aici, în mijlocul pustietății de la vărsarea Nistrului în Dunăre. O mână de ajutor încearcă să dea și vameșii Republicii Moldova. Ei nu se dau în lături de la nimic, nici din a legăna un bebeluș speriat de evacuare.
Comitetul de primire, informare și liniștire
De cele mai multe ori, primele persoane pe care le întâlneau de cealaltă parte a frontierei erau jurnaliștii. Care și-au dat seama imediat unde era problema.
„Au nevoie de informații. Noi le puneam întrebări, apoi vedeam că ei au mai multe întrebări pentru noi. Așa că ne-am organizat între noi”, povestește din spatele camerei foto o jurnalistă de la o publicație din Chișinău.
Vineri, în jurul prânzului, la doi pași de gardul despărțitor, a fost adusă o măsuță pe care cineva a scris în rusă, cu carioca: „Informații”.
Între poze și declarații, ziariști dădeau cu schimbul lămuriri noilor sosiți. „Dacă aveți nevoie de transport spre Chișinău, sunt acolo voluntari. Apa pe masa cealaltă, sau ceva de mâncare. De la domnul puteți lua o cartelă telefonică, este gratuită, să vorbiți cu familia. Vă trebuie actele astea ca să mergeți mai departe, în România.”
„Nu îi înghit pe ăștia care vor sa profite de suferința oamenilor”
În ciuda eforturilor, mulți se opreau direct în taxiurile contra cost, ce prinseseră locuri în față. Nu știau că există variante gratuite. În noaptea dinainte, când trecerea refugiaților era mai haotică decât sub lumina soarelui de februarie, pirații cereau și 300 de euro pentru cei 140 de kilometri de la vama Palanca până la Chișinău.
Au mai plecat dintre ei după ce autoritățile moldovene i-au trimis la pază pe reprezentanții Agenției Naționale Transport Rutier (ANTA).
Unul dintre angajații ANTA îl ia la întrebări pe un moldovean care a venit să-și transporte niște rude cu un Dacia Logan.
„Sunt ale mele. Le aștept de ieri”, se scuză basarabeanul, iar reprezentantul statului se înmoaie. „Eu nu îi înghit pe ăștia care vor să profite de suferința oamenilor”, îi răspunde cu hotărâre și o bătaie prietenească pe umăr ofițerul de la ANTA.
Dar lucrurile s-au mai întremat pe partea cu solidaritate, pe la mijlocul celei de-a doua zi de invazie a Ucrainei.
„Nu este foarte bine explicat, ar trebui să li se spună deja din partea cealaltă că e gratuit”, spune Mihai, unul dintre tinerii voluntari din Basarabia.
Modelul a fost adoptat rapid de toată lumea care punea piciorul în vamă. „Am un loc liber până la Chișinău, în centru”, anunță un domn trecut 50 de ani, emoționat vizibil după ce și-a recuperat o rudă trecută cu greu până-n Palanca.
Generozitate imobiliară în Chișinău
La buza vamei umblă întrebător un alt tânăr voluntar o listă în mână. În cheamă Andrei și insistă asupra ideii că sunt momente în viață când chiar nu trebuie să te mai gândești la bani. Moldova are o graniță neliniștitoare de lungă cu Ucraina și alta cu separatiștii proruși din Transnistria.
Ne-am organizat pe Facebook. Ne-am strâns rapid câteva mii. Azi am venit cu zece mașini. Pe lângă faptul că asigurăm transport gratuit până la Chișinău , ne-am gândit să facem și ceva pe domeniul nostru de activitate – imobiliare. Am convins proprietarii apartamentelor pe care doream să le inchiriem să le cedeze temporar pentru refugiați.
Andrei, tânăr agent imobiliar la Chișinău
Un război readuce la viață meseria de valutist la marginea drumului
Lipsa informațiilor poate costa scump. Mai ales atunci când pericolul te pândește acolo unde te-ai aștepta mai puțin. Unele bănci moldovenești au încercat să profite, vineri, de pe urma refugiaților și-au cumpărat grivne, moneda națională ucraineană, la prețuri derizorii, scrie TVR Moldova,
Așa că oportunitatea realizării unui profit rapid a fost sesizată rapid de valutiști, prezenți în număr mare în prima benzinărie de pe traseu, unde refugiații se opresc să-și achiziționeze vinietă pentru a plăti drumurile salvatoare la propriu din Basarabia.
Dolari sau euro, tranzacțiile se făceau în plină stradă, direct la geamul mașinii.
Doar că de data asta, parcă puneau și ceva suflet. Explicau traseul, scriau adrese pe Waze și dădeau sfaturi. „Atenție, e slută cu cazarea la Chișinău. Mergeți mai departe”.
Profitul ieșea, oricum, pentru valutiști. Așa e în toate războaiele și în toți oamenii. Depinde cine învinge: partea bună sau partea rea din noi.
Oricum, valutistul era sincer în legătură cu locurile disponibile în Capitala Molovei. Nu doar că au devenit rarisime camerele pentru doar o noapte ori două, dar și prețurile au explodat. Vineri seara, platforma pentru rezervări online booking.com avea o singura ofertă de cazare pentru un adult. La un hotel de cinci stele, unde o seară costa 4.257 de lei moldovenești, peste 200 de euro. La banii ăștia ai toate programele prin satelit și vezi pe cele rusești cum se străduiește Vladimir Putin să te elibereze și tu, ucrainean îndărătnic, nu vrei.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia