20 comentariiPreşedintele României Klaus Iohannis participă joi la ultima întâlnire cu un şef de stat din turneul său african, început pe 14 noiembrie. Preşedintele Senegalului, Macky Sall, îl primeşte pe şeful statul român la Palatul Prezidențial din capitala Dakar, íncepând cu ora 13.00 (ora locală 11.00).
Potrivit programului oficial, aceştia vor avea avea convorbiri tete-a-tete, convorbiri oficiale şi vor semna documente.
Senegalezii nu l-au lăsat pe reporterul Libertatea în palat și i-au luat telefonul, să șteargă poze
„Nicio problemă cu acreditarea. Veți fi primit odată ca ajungeți”, i-a transmis reporterului, vineri, 17 noiembrie, printr-un mesaj electronic, Yoro Dia, șeful biroului de comunicare al preşedintelui Macky Sall. Reporterul îl informase că i-a trimis documentele necesare în vederea acreditării. Aflat la palat cu mai bine de două ore înaintea vizitei oficiale, reporterul Libertatea nu a fost lăsat de agenții de securitate să intre în instituție, pe motiv ca „nu e pe nicio listă”. Listele consultate de aceştia includeau membrii delegației oficiale si jurnaliştii postului public. „Sună-l pe oficialul nostru să te lase”, i-au spus agenții de securitate, care au refuzat să intervină văzând că Yoro Dia nu răspunde nici la apeluri, nici la mesaje.
Astfel, reporterul a fost invitat să iasă din palat. În momentul în care a fotografiat steagul României arborat pe stâlpii de electricitate din fața palatului, agenții de securitate i-au luat telefonul reporterului şi nu i l-au dat decât după ce au şters fotografiile. Nu le-au șters însă şi din coşul de gunoi. Jurnalistul a fotografiat drapelul României şi o construcție improvizată de un om al străzii din Senegal, aflată la doar câțiva metri de palat.
Nici pe străzile de lângă palat nu este permis accesul jurnalistului român. Aflat pe oricare din străzi, reporterul este abordat de polițiştii senegalezi cu interjecția „Psst” şi i se transmite, prin semne făcute cu mâna, să plece.
Vizită la Muzeul Civilizațiilor Negre
După întâlnirea de la Palatul Prezidențial din Dakar, preşedintele Iohannis va participa, începând cu ora 18.00, alături de omologul său senegalez, la inaugurarea Casei Națiunilor Unite, unde va ține o alocuțiune.
Tot astăzi, începând de la ora 21.00, Klaus Iohannis va participa la vernisajul expoziției „Măști tradiționale africane – Măști tradiționale românești”, organizată în cooperare cu Muzeul Țăranului Român, la Muzeul Civilizațiilor Negre din Dakar. Aici se va întâlni cu foşti studenți senegalezi în România şi va ține o alocuțiune.
Conflicte politice interne şi arestarea opoziţiei
Senegalul este marcat de instabilitate politică de când aliații preşedintelui Macky Sall au lansat anul trecut ideea potrivit căreia acesta va mai rămâne încă cinci ani președinte, încălcând limita constituțională de două mandate, arată FInancial Times. Sall, ales în 2012 pentru șapte ani și reales în 2019 pentru cinci ani, a anunțat la începutul lunii iulie că nu va candida din nou în 2024.
Totuşi, ştirea a cristalizat îngrijorările criticilor lui Maky Sall cu privire la o derivă spre autoritarism, declanșând proteste care au tulburat țara în şi urma cărora mai mulţi oameni au murit.
„Autoritățile senegaleze își intensifică represiunea înainte de alegerile prezidențiale din 2024 prin reprimarea drepturilor omului, restricționarea spațiului civic, interzicerea protestelor și reținerea unui jurnalist și a unor personalități din opoziție”, avertiza Amnesty International încă din martie.
SUA: tulburate şi întristate
„Statele Unite sunt tulburate și întristate de violențele și pagubele la care am asistat în multe părți ale țării. Transmitem condoleanțe profunde familiilor și prietenilor celor care au murit și le dorim o recuperare rapidă și completă celor răniți”, a transmis în iunie, Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.
Senegalul a fost mult timp considerat un model relativ de calm într-o regiune care este adesea afectată de instabilitate. Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și restricțiile privind drepturile civile au alimentat demonstrațiile din această vară, iar protestatarii, în majoritate tineri, au fost întâmpinați de o forță de poliție din ce în ce mai militarizată, arată jurnaliştii de la NPR. Criza politică și economică din Senegal ar putea fi unul dintre factorii care îi determină pe mai mulți migranți să părăsească țara, arată specialiştii în problema imigraţiei ilegale.
Liderul opoziţei face greva foamei la închisoare
Liderul opoziției senegaleze, Ousmane Sonko, susținea în luna martie că a supraviețuit unei tentative de asasinat în cursul apariției sale într-un proces cu încărcătură politică, ce a provocat tulburări, scrie RFI. Sonko, un opozant înverșunat al președintelui Macky Sall, liderul partidului Patriotes africains du Sénégal pour le travail, léthique et la fraternité (Patrioții africani din Senegal pentru muncă, etică și fraternitate, sau PASTEF), fusese stropit cu gaze lacrimogene și bruscat în timp ce autoritățile îl escortau la un tribunal.
Într-o postare pe Facebook, Sonko a declarat că suferă de „amețeli teribile”, dureri abdominale inferioare și dificultăți de respirație. „Am trimis produsul care a fost pulverizat pe mine în Franța pentru a afla ce a fost”, a declarat Sonko de la o clinică privată din capitala Dakar. „Este o tentativă de asasinat”, a adăugat el, potrivit RFI.
Politicianul senegalez a fost arestat de la sfârșitul lunii iulie pentru mai multe acuzații, printre care apel la insurecție. La 1 iunie, un tribunal îl condamnase pe Sonko la doi ani de închisoare pentru coruperea tinerilor, subminându-i șansele de a candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. În lunile septembrie şi octombrie acesta s-a aflat în greva foamei, arată Africa News.
Urmare a arestării, ministrul de interne al Senegalului a anunțat dizolvarea partidului de opoziție pentru că și-a mobilizat susținătorii în timpul protestelor violente din iunie anul acesta și din martie 2021. În aceeași zi, guvernul a restricționat, de asemenea, accesul la serviciile de internet de date mobile, pentru a opri ceea ce a numit răspândirea de mesaje „pline de ură și subversive“ pe rețelele sociale, arată Human Rights Watch.
Statutul jurnaliştilor în Senegal: arestări, amenzi, închisoare
Pe 13 noiembrie, jurnalistul senegalez Pape Sané a fost reținut pentru acuzații de știri false, în timp ce părăsea birourile grupului de presă privat Walfadjri din Dakar, capitala Senegalului. Acuzaţia se referă la o postare pe pagina de Facebook a lui Sané în care se discuta înlocuirea comandantului suprem al jandarmerie, susţine Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, un ONG internaţional pentru promovarea libertăţii presei. Dacă va fi găsit vinovat de diseminarea de știri false, Sané riscă până la trei ani de închisoare și o amendă de până la 1.500.000 de franci vest-africani (2.450 de dolari), conform articolului 255 din codul penal senegalez.
În luna iunie a acestui an, Consiliul Național pentru Reglementarea Audiovizualului din Senegal (CNRA) a suspendat pentru o lună Walf TV, serviciul de televiziune al grupului Walfadjri. Walf TV a mai fost suspendat pentru șapte zile în februarie 2023 și pentru 72 de ore în martie 2021.
Tot în iunie, jurnalistul Pape Ale Niang a fost ridicat de la domiciliu de poliţie şi plasat în detenţie după ce a difuzat în direct pe YouTube un videoclip în care comenta detenția liderului opoziției Ousman Sonko. Jurnalistul este proprietar al publicației de știri online Dakar Matin și critic al guvernului. La 1 august, jurnalistul a fost adus în fața procurorului, a fost interogat și acuzat de „apel la insurecție și acte sau manevre de natură să compromită securitatea publică”, arată Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, una dintre cele mai mari organizații internaţionale ale jurnaliştilor.
Tot în martie, un reporter al postului, Pape Ndiaye, a fost încarcerat pentru răspândirea de știri false, însă acesta de a fi eliberat pe cauțiune în iunie. De asemenea, autoritățile l-au reținut pe reporterul Maty Sarr Niang începând cu 16 mai pentru o acuzaţie privind „uzurparea funcției de jurnalist”, mai arată Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, un ONG internaţional pentru promovarea libertăţii presei.