ComenteazăPeter Bardy, redactorul-șef al publicației Aktuality.sk, explică felul în care este trăită criza din Ucraina, pe fondul vechilor conflicte istorice, la rându-le reîmprospătate, dintre Slovacia și Ungaria.
Temerile unei multiplicări a ceea ce se întâmplă în Ucraina se simt aici, la Bratislava, aproape de inima Europei. Suntem doar la o oră cu trenul de Viena, orașul unde Ștefan Zweig își avertiza contemporanii, la finalul anilor 30 să nu neglijeze puterea de expansiune a violenței și mitocăniei. Nu multă lume l-a crezut și ceea ce a urmat a fost Al Doilea Război Mondial.
Slovacia promite ajutor
Azi, marți, la o zi de la anunțul Kremlinului cu privire la independența provinciilor Donețk și Luhansk, premierul slovac Eduard Heger a convocat aici consiliul de securitate al țării. Cu o zi înainte, acesta a avut o conversație telefonică cu premierul ucrainean Volodimir Zelenski despre securitatea energetică a celor două state.
„Vom ajuta Ucraina să-și mențină securitatea energetică și am creat condiții pentru pentru a mări debitul de gaz prin interconexiunea de la Budince pentru această iarnă”, a declarat slovacul Heger.
„Slovacia susține suveranitatea, independența și integritate teritorială a Ucrainei, vecina noastră. Decizia Kremlinului de a recunoaște independența provinciilor Donetsk și Luhansk ca republici separatiste e în contradicție directă cu interesul declarat de a găsi soluții constructive în dialogul diplomatic”, a spus azi, marți, ministrul de externe Ivan Korcok într-o conferință de presă, practic la câteva ore după decizia de la Moscova.
Ca și noi, și slovacii au o minoritate în Ucraina
Slovacia are 97 de kilometri de graniță cu Ucraina și numără până la 100 de mii de slovaci cu origini ucrainene. De luni bune se discută despre refugiații care ar putea veni în Slovacia și care nici măcar vor trebui găzduiți în centrele de refugiați, fiindcă „frații ucrainieni” din Slovacia îi vor lua acasă. Oamenii nu se simt că acest conflict le va schimba viața de zi cu zi.
Astăzi, toată Slovacia a fost în sărbătoare: au întâmpinat în Piața SNP din Bratislava echipa de hochei care a venit acasă cu bronzul olimpic de la Beijing. În tricourile alb-albastre peste hainele de iarnă, oamenii sărbătoresc cu muzică și cartofi prăjiți la coif în piața publică. Abia s-a ridicat starea de alertă, astfel că e dublă sărbătoare în Bratislava. Dar Ucraina nu e o temă minoră, chiar și prinsă în această diadă a bucuriei.
Discursul naționalist a înflorit în Slovacia
Conflictul din Ucraina este folosit pentru a împinge în față agenda politică a naționaliștilor, este de părere redactorul șef al publicației Aktuality.sk, Peter Bardy, într-o discuție purtată în redacția din Bratislava cu Libertatea.
După ce se întâmplă ceva de acest gen de lucruri pe scena internațională se deschide o ușă pentru naționaliști. Sunt acel gen de politicieni populari pentru oamenii furioși, frustrați, care nu respectă elitele și sistemele democratice.
Jurnalistul Peter Bardy:
Tema refugiaților este de asemenea folosită pentru a câștiga simpatie. „Refugiații sunt o problemă, dar nu atât de importantă ca suveranitatea statelor independente. Refugiații sunt o armă politică. Altfel, noi putem găsi resursele ca țară să-i ajutăm, sunt centre unde pot rămâne în Slovacia. Dar este din nou o temă preferată a politienilor naționaliști să aducă în discuție terorismul, de exemplu”, a mai spus acesta, referindu-se, cu precădere, la fostul premier din tabăra socialiștilor Robert Fico.
Întărirea unui premier populist
Ucraina pregătește un Acord de cooperare pe apărare cu SUA care a fost contestat de fostul prim-ministru Fico. În ultima vreme, Fico și-a arătat în discursuri deschiderea fățișă față de politica Rusiei. Politicianul a ocupat postul de premier până în 2018, când a trebuit să demisioneze, forțat de cele mai mari mișcări de stradă pe care le văzuse Slovacia în ultimii 30 de ani.
Manifestațiile au fost o urmare a dublului asasinat asupra jurnalistului Jan Kuciak și a logodnicei sale. Acesta lucra la o anchetă care a descoperit legături dintre oamenii din cabinetul lui Fico și mafia italiană.
„Și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”
Peter Bardy cataloghează ca fiind propagandă ce vine dinspre Rusia și găsește asemănări cu un episod din istoria Slovaciei. „În Primul Război Mondial, în 1918, când a fost fondată Cehoslovacia, politicienii ungari au început o campanie pentru a convinge lumea că nu poate fi un stat separat fiindcă părți din teritoriul slovac i-au aparținut la un moment dat. Din 1918, în fiecare an când avem aniversarea Tratatului de la Trianon, vedem mișcările naționaliștilor maghiari care repetă că n-a fost o înțelegere dreaptă și vor vechile granițe ale Ungariei”.
Nici Ungaria nu voia ca Cehoslovacia să fie independentă că în trecut niște provincii i-au aparținut. Este la fel și cu teritoriile din estul Ucrainei, fiindcă propaganda rusească susține ca și Ungaria că părți ale Ucrainei sunt ale Uniunii Sovietice, deci trebuie să se întoarcă la ei. Când ajungem să vorbim despre reclădirea granițelor istorice ale marilor puteri deja intrăm într-o zonă periculoasă.
Peter Bardy, redactor-șef Aktuality.sk:
În revista lunară „The Slovak spectator”, jurnalista Michaela Terenzani scrie în editorialul „Ce amenință cu adevărat Slovacia” despre pericolele pe care le are țara cu graniță cu Ucraina.
Ziarista îl citează pe ministrul apărării slovac Juroslav Nad. „Îndrăznesc să spun că în la nivelul continentului european situația este la fel de gravă ca la al Doilea Război Mondial”, a spus la oficialul slovac la sfârșitul lui ianuarie, în cadrul unui consiliu de securitate. Prima piesă de șah s-a mișcat, în fumul tancurilor care au trecut vechea graniță dintre Ucraina și Rusia, între timp revizitată, ca un fel de mâncare din cooking show-urile care au cuprins televiziunile unui continent parcă anesteziat. Europa a mai fost la această masă și nu i-a picat deloc bine.
***
Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.
Corespondențele din Ucraina:
- Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
- Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
- Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin
Corespondențele din Rusia:
- Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
- Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
- Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
- Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
- Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
- Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
- Interviu cu un „agent străin” în Rusia
Corespondență din Cracovia:
Corespondență din Slovacia:
***
Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia și Slovacia, încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.