Cea mai mare țară a Europei de Est, ea însăși într-o intensă dezbatere critică despre rolul său în UE și NATO, Polonia trăiește de marți dimineață șocul istoriei care se întoarce. 

Cracovia, „capitala medievală” și al doilea oraș ca mărime din Polonia, este un prosper centru universitar, cu peste 170 de mii de studenți și undeva la 800 de mii de locuitori. Aflată la 4 ore de mers cu mașina de Liov, un alt mare oraș universitar, dar de peste graniță, Cracovia s-a conectat imediat la evenimentele de forță de după anunțul lui Vladimir Putin. Dincolo de granițele Ucrainei, probabil că nicăieri cuvintele președintelui rus n-au stârnit mai multă preocupare bazată pe experiență imediată și realitate trăită de generații de polonezi. 

„Fără Ucraina, Moscova este împinsă înspre pădurile Nordului”, scria acum 90 de ani istoricul polonez J. Wasowicz.

Pentru polonezi, Ucraina a fost mereu o soră vitregă. S-au aliat, s-au luptat, acum sunt în relații strânse. Ei au împărțit nu doar morții din gropile comune de la Vinița, unde în 1937-1938 NKVD-ul a masacrat mii de oameni, în special ucraineni și polonezi. Deshumările ulterioare au arătat că majoritatea muriseră cu un glonț în ceafă. Cele două popoare au împărțit și apartenența frustrantă la blocul sovietic. Iar rănile au rămas, prinzând crusta solidarității. 

Nasz Dziennik, cotidianul polonez conservator, controlat de Biserica Catolică, lansează pe prima pagină un apel la rugăciune pentru pace și o întrebare categorică: „Câți ucraineni mai trebuie să moară pentru ca SUA și UE să introducă sancțiuni dure contra Rusiei?”.

Pozele generalilor lui Putin

Tabloidul Fakt a publicat chipurile a cinci generali, oamenii de încredere ai lui Putin

Sub supratitlul „Aceștia sunt oamenii care vor însângera Ucraina!”, un alt ziar important, tabloidul Fakt, prezintă pe paginile 2-3 numele și chipurile a 5 generali, oamenii de încredere ai lui Putin, care ar urma să conducă operațiunile militare. În josul celor două pagini, un oficial militar polonez avertizează că va urma un război după modelul partizanilor, în care ucrainenii se vor apăra contra rușilor.

Jurnaliștii de azi din marile orașe poloneze deplâng soarta Ucrainei. Ei merg pe urmele afecțiunii marelui reporter polonez Ryszard Kapuscinski.

Omul care a avertizat acum 30 de ani

Kapuscinski, unul dintre clasicii mondiali ai reportajului, a vizitat țara imediat după desprinderea Ucrainei de Uniunea Sovietică, în 1991. Ziaristul scria despre Kiev că este „unicul mare oraș din fosta Uniune Sovietică ale cărui străzi servesc nu ca să te duci iute acasă, ci ca să umbli, să te plimbi. În cafenele poți cumpăra un ceai sau prăjituri, ceva de neconceput la Moscova”. Era o declarație de dragoste pentru noul stat, dar și un avertisment. 

„Viitorul Ucrainei se va desfășura în două direcții: relațiile cu Rusia, și cu Europa, și cu lumea. E nevoie de amândouă ca viitorul să fie favorabil”, a profețit acum 30 de ani Kapuscinski. Și pentru că Ucraina n-a reușit să se poziționeze față de sine, n-a reușit nici față de Rusia, observă astăzi presa din țara vecină.  

Gazeta Wyborcza: „Jocul de la Kremlin e tot mai brutal!”

Ziarul legendar de opoziție polonez, Gazeta Wyborcza, fondat de disidenții anticomuniști, este astăzi al treilea ca tiraj în Polonia. Ediția de print alocă trei pagini evenimentelor din Ucraina. 

Sub titlul „Putin «se va ocupa» de Donbas?”, Gazeta Wyborcza scrie că SUA a avertizat Națiunile Unite că Moscova are o listă de ucraineni care vor fi uciși sau trimiși în închisori după invazie. Cel mai mare titlu din interior, peste două pagini, spune că „Jocul de la Kremlin e tot mai brutal!”

Gazeta Wyborcza: „Jocul de la Kremlin e tot mai brutal!”

Gazeta Polska, un cotidian apropiat de Guvern, scrie pe prima pagină că ucrainenii sunt gata să-și apere țara. Mulți dintre ei și-au cumpărat și învață să folosească arme.

Două ziare locale din Cracovia, Gazeta Krakowska și Dziennik Polski, deținute de același grup petrolier, au și ele un corespondent în Ucraina, care relatează același lucru – tineri și bătrâni, femei care învață să folosească arme. 

Mai nuanțat și mai puțin optimist e cotidianul cu profil economic, Rzeczpospolita. Ziarul are o corespondență de la trimisul publicației la Kiev. 

Jurnalistul de la Rzeczpospolita citează un sondaj făcut pentru guvernul de la Kiev: 20% dintre ucraineni îl așteaptă pe Putin și sunt favorabili Rusiei. 

Indiferent însă de orientare, corespondențele sunt unanime să constate că, pe străzile din Kiev, oamenii nu se mai plimbă, ci se grăbesc să ajungă iute acasă. Au trecut 30 de ani și Rusia nu și-a schimbat metodele, constată onet.pl, cel mai citit portal de știri din Polonia, cu 1 miliard de vizualizări pe lună.  

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

*Dintr-o regretabilă eroare, în versiunea inițială a acestui text a apărut „Corespondență din Varșovia”. Corect este corespondență din Cracovia, al doilea mare oraș al Poloniei.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre criza ucraineană și conflictul Rusia-Ucraina

***

Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.

Corespondențele din Ucraina:

Corespondențele din Rusia:

Corespondență din Cracovia:

Corespondență din Polonia. „Câți ucraineni mai trebuie să moară pentru ca SUA și UE să introducă sancțiuni dure contra Rusiei?”, titrează ziarul bisericii catolice

Corespondență din Slovacia:

Corespondență din Slovacia: „Agresiunea lui Putin în Ucraina ne amintește că și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”

***

Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia și Slovacia, încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News