• Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia, Slovacia și Austria încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

Viena este, tradițional, locul de întâlnire al Estului cu Vestul. Aici a fost planșa de scrimă pentru spionii din toate taberele, în timpul Războiului Rece, dar și salonul unde se putea discuta în ultimă instanță, pentru ca lumea să nu fie târâtă într-un război nuclear. 

După înfrângerea comunismului, Austria a rămas o punte. O parte a elitei sale a profitat. 

Christian Kern. Foto: EPA

„Bineînțeles că vom primi refugiați”

„În ultimele ore, Federația Rusă a încălcat legile internaționale și resping și condamn fără echivoc acest lucru”, a spus cancelarul Austriei Karl Nehammer, citat de ziarul Kronen Zeitung. „Bineînțeles că vom primi refugiați. Deși nu cred că vor veni foarte mulți spre Austria”, a completat acesta.

Același ziar publică astăzi un articol despre legăturile dintre politicienii austrieci și Rusia. „Sunt aproape 2000 de kilometri distanță între Viena și Moscova, dar din punct de vedere politic par a fi la o aruncătură de băț”, notează același Kronen Zeitung.

Prima pagină a site-ului ziarului Kronen Zeitung

Putin, la nunta unui ministru de externe austriac

”În mijlocul crizei ucrainiene, ne uităm din nou către legăturile dintre Rusia și numeroși foști și actuali politicieni, printre care Karin Kneissl, fosta ministră a Afacerilor Externe din partea FPO – Partidul Libertății din Austria”, scriu jurnaliștii. 

Fosta ministră l-a avut invitat pe Vladimir Putin la nunta sa și chiar au dansat împreună, ceea ce a creat în vreme un scandal diplomatic.

”RDZ a devenit parte a logisticii de război. Regret mult acest lucru”

Din aceeași zonă a compromisurilor care se transformă în compromitere vine și fostul cancelar al Austriei Christian Kern. În urma atacului, el a demisionat din consiliul consultativ Căilor Ferate Rusești din care făcea parte.

„La prima oră am anunțat compania rusă RDZ că îmi dau demisia din consiliul consultativ cu efect imediat. De noaptea trecută, RDZ a devenit parte a logisticii de război. Regret mult acest lucru”, a spus politicianul austriac.

„Timpul discursurilor îngrijorate s-a încheiat”

Heute.at titrează „Atac cu rachete în zonele rezidențiale, exod în masă”. „Casă probabil lovită de rachetele rusești și de gloanțe. Mai multe balcoane au fost distruse. În fața casei, oamenii plâng un mort”, descriu jurnaliștii austrieci situația din această dimineață. 

Presa austriacă se concentrează și pe efectele financiare ale atacului de noaptea trecută și anume că s-au înregistrat vânzări masive de acțiuni pe piața europeană și s-au înregistrat scăderi considerabile în valoarea acestora.

Mărturiile austriecilor din Ucraina, în partea de sus a site-ului Heute

Kleine Zeitung anunță deja moartea a zeci de soldați ucrainieni. „Președintele Zelenski face apel la cetățeni să-și apere țara”, scrie publicația. 

„Război în Ucraina”, titlul principal pe Kleine Zeitung

Jurnalistul Andreas Lieb semnează un editorial despre ce înseamnă acest atac pentru parlamentarii europeni. „Și pentru UE, timpul discursurilor îngrijorate s-a încheiat. Europa și restul lumii trebuie să ia toate măsurile posibile împotriva lui Putin”, spune el. 

Suntem îngrijorați, observăm cu atenție și vom acționa în consecință – toate aceste fraze goale sunt bine cunoscute în instituțiile de la Bruxelles și întâmpinate cu un zâmbet în vremuri liniștite.

Jurnalistul Kleine Zeitung:

OSCE, organizația de care ținea cont chiar și Ceaușescu

O altă reacție vine de la OSCE, organizația de menținere a securității, cu sediul la Viena, care se întrunește de urgență. 

OSCE, instituție cu o tradiție în menținerea păcii și securității în cele 57 de state membre, printre care și România, a condamnat public agresiunea Rusiei. 

Ca organizație, OSCE a fost fondată în timpul Războiului Rece tocmai din nevoia de a păstra un numitor comun într-o epocă de pericol real de catastrofa unui război nuclaer. OCSE și documentele de la Helsinki, legate de drepturile omului, erau invocate chiar și de dictatori precum Nicolae Ceaușescu, în cele mai întunecate timpuri trăite de europeni de la Cel de-al Doilea Război Mondial. Cel puțin până azi, când războiul pe scară largă bate din nou la porțile lumii. 

„Aceste atacuri pun viața a milioane de oameni într-un mare risc”

Fie că erau în blocul capitalist sau în cel comunist, liderii căutau în OSCE fundamentul unei legitimități. Când Vladimir Putin a spus, în discursul său din dimineața atacului, că ”adevărul și dreptatea sunt de partea Rusiei”, el a făcut o afirmație care, în tradiția diplomației europene, revine celor care respectă ordinea OSCE.  

Președintele în funcție al OSCE Zbigniew Rau și secretarul general Helga Maria Schmid au condamnat lansarea operațiunii militare de către președintele Vladimir Putin. „Condamnăm cu tărie acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste atacuri pun viața a milioane de oameni într-un mare risc și reprezintă o breșă în legile internaționale și în angajamentele pe care Rusia și le-a luat. Cerem oprirea imediată a activităților militare”, au spus aceștia într-un comunicat.

În această după-amiază, consiliul se va întruni într-o ședință specială, au confirmat oficialii OSCE pentru Libertatea.

***

Citește și:

Corespondențele din Ucraina:

Corespondențele din Rusia:

Corespondență din Polonia:

Corespondență din Slovacia:

 
 

Urmărește-ne pe Google News