2 comentariide Ada Constanda și Alexandra Șerban (Viena)
„Ausgleich” („compromis”) e un cuvânt-idee care a făcut istorie, când Franz Joseph devenea la 18 ani împărat al Austro-Ungariei. Era 1867 și toate părțile imperiului agreau „compromisul”.
Astăzi, guvernul cancelarului Karl Nehammer spune că nu e timpul compromisului. În vârstă de 50 de ani, politicianul de dreapta a anunțat că refuză categoric ca România și Bulgaria să intre în zona Schengen.
Austria se opune și unei soluții de mijloc din categoria „nu total acum, dar…”, o acceptare condiționată, cu obligații pe care România să le îndeplinească pe parcursul anului viitor. Asta a accentuat guvernul din Viena, într-o declarație transmisă publicului marți.
Miercuri, Viena se pregătește de o nouă zi de presiuni europene.
Migrația, problema invocată de Nehammer și reală în viața de zi cu zi
Grandioasele sale clădiri publice – probabil în nicio țară a lumii funcționarii statului nu lucrează într-un decor atât de somptuos – viermuiesc de oameni. Atât oficialii, cât mai ales oamenii de pe stradă se simt, însă, presați mai degrabă de fluxul de migranți decât de indignarea României sau de solidaritatea pe care celelalte 25 de țări europene ne-o arată.
Văzută de la fața locului, din Viena, această preocupare austriacă la adresa migrației își dezvăluie concretețea. Asta chiar dacă cifrele Frontex spun altceva. Frontex este agenția Uniunii Europene care se ocupă de afacerile legate de granițe.
Datele migrației ilegale sunt actualizate lunar și ele atestă că ceea ce resimit austriecii e corect, migrația crește, dar pe parcursul creșterii nu intervin semnificativ România și Bulgaria. Nu pe la noi se trece.
România are 0,2% din numărul migranților ilegali prin Balcanii de Vest
Cel mai recent raport, care se referă atât la hotarele terestre, cât și la cele maritime și aeriene, arată că ruta Balcanilor de Vest continuă să fie, de departe, cea mai folosită.
Balcanii de Vest au adus în UE un număr de 139.000 de migranți, față de 93.000 câți au venit pe traseul Mediteranei Centrale sau 14.000 prin Africa de Vest. Ruta Europei de Est a fost folosită de 5.700 de oameni.
Prin România au trecut 0,2% din acești oameni, pasagerii suferinzi ai rutei Balcanilor de Vest. În toate cifrele discutăm despre migrația descoperită, cea reală fiind mai mare.
În perioada ianuarie-noiembrie 2022, rutele prioritare interstate ale migrației ilegale spre UE au fost:
- Ungaria – Serbia 41% din total
- Macedonia de Nord – Serbia 21%
- Grecia – Macedonia de Nord 11%
- Bosnia-Herțegovina – Croația 3,7%
- Bulgaria – Serbia 3,2%
- Toate celelalte rute 7,2%
S-a triplat fluxul migrației prin unele țări
În raportul Frontex, țara noastră e pe penultimul loc al debitului migrației. Avem, pe ruta Balcanilor de Vest, sub 200 de migranți ilegali pe fiecare dintre trimestrele acestui an, în timp ce Ungaria, liderul, a pornit de la 17.000 de migranți ilegali în primul trimestru al lui 2022 și a ajuns la 47.000 în trimestrul al treilea.
Creșterea numărului de migranți este reală. Prin Serbia au intrat de trei ori mai mulți migranți în 2022 față de 2021, iar prin Ungaria, care e în Schengen, creșterea de la an la an e de două ori și jumătate.
Pe rapoartele actuale ale UE, sirienii alcătuiesc 41% din migrația ilegală, ei hotărând că e mai puțin periculos să înfrunte apele Mediteranei sau epuizarea miilor de kilometri prin deșert și teritorii ostile decât să continue să trăiască în războiul civil din țara lor.
Dar războiul dintre Rusia și Ucraina amenință să adauge alți femei, bărbați și copii lipsiți de mijloace de trai, care-și caută salvarea în Europa.
Prin Croația trec de 15 ori mai mulți migranți ilegali decât prin România
Cifrele arată că până și Croația, care a primit acceptul cabinetului Austriei pentru aderarea la Schengen, are un tranzit mai mare de migranți ilegali decât România, de aproximativ 15 ori mai mulți. 3.867 de oameni au intrat prin Croația în trimestrul trei al lui 2022, doar 184 prin România, pe ruta Balcanilor de Vest.
Pe datele existente, oricum ar face guvernul vienez calculele, România nu participă semnificativ la stresul societății de aici în privința migrației ilegale. Cum privesc austriecii ceea ce se se întâmplă în materie de migrație? I-am întrebat cum le afectează viața de zi cu zi.
Protestul bătrânelor care nu au uitat comunismul: „Problema noastră e guvernul, nu migrația”
Prin piațeta dintre clădirea Cancelariei Austriei și Președinție trec mașini, trăsuri trase de cai cu pampoane, grupuri de tineri și oameni cu serviete și pași grăbiți.
Doar două persoane stau pe loc: Zuzana, 69 de ani, și Elizabeth, 70 de ani. Fiecare ține de colțuri un banner alb cu scris negru, în germană.
Cele două bătrâne protestează de multe luni împotriva politicilor pentru refugiați ale guvernului din Viena. De luni până vineri, câte două ore pe zi și fac cu schimbul.
Zuzana și Elizabeth fac parte din organizația Omas Gegen Rechts (Bunici împotriva Dreptei), fondată în 2017, sub sloganul „Să fii bătrân nu înseamnă să fii și tăcut”.
„Problema noastră este guvernul, nu migrația. Nu vrea să primească refugiați, iar pe cei care ajung aici nu-i tratează corect. Pe bannerul nostru scrie: «Case, nu corturi», pentru că oamenii au fost ținuți în corturi pe frigul de afară!”, spune Zuzana.
Femeia se arată revoltată de modul în care autoritățile tratează problema migrației. „Guvernul Nehammer s-ar bucura să închidă granița!”, spune ea. Își amintește de o vreme când ea însăși a bătut la porțile Austriei în căutarea unui trai decent. Se întâmpla în 1968, când avea loc invazia sovietică a Cehoslovaciei.
Am ajuns în Viena în calitate de refugiată, am venit aici ilegal. Dar ce înseamnă legalitatea când vii la granițe și ceri azil? Devii legal chiar în momentul în care faci acest gest.
Zuzana, austriacă:
„Atunci era mult mai ușor. Primeam azil la două-trei luni de când aplicam. După patru ani, depuneam actele pentru cetățenie și dura maximum un an până o primeam. Acum a devenit foarte greu să devii cetățean austriac, durează zece ani! Guvernul conservator a schimbat legile”, continuă femeia.
„De asta se opune Austria integrării în Schengen a României”
Zuzana nu are cuvinte blânde la adresa actualului premier, Nehammer, și nici a ministrului de Interne. „Acolo, în Cancelarie, toți sunt niște nemernici!”, se revoltă bătrâna. „De asta se opune Austria integrării în Schengen a României.”
Bătrâna găsește și o explicație pentru acuzele pe care premierul austriac le aduce României, privind valul de imigranți. „Cancelarul este prieten cu Orban și cu Vucic. Eram tot aici, în stradă, când Orban a venit în vizită. Și el e un nemernic.”
Eu cred că este o idee foarte bună ca România să intre în zona Schengen. Sprijin ideea ca toate țările din fostul bloc sovietic să fie mai bine integrate în UE.
Zuzana:
Și Elizabeth este de aceeași părere: „România este membru UE, dar, cumva, nu e tocmai în interiorul uniunii.”
Femeia, care a trăit toată viața în Austria, își amintește de valurile de refugiați din trecut: „În 1956, când a avut loc Revoluția din Ungaria, 200.000 de oameni au fugit în direcția asta, iar austriecii i-au întâmpinat la granițe. A venit apoi 1968, când foarte mulți cehi și slovaci au ajuns aici. Apoi a fost un val de refugiați din fosta Iugoslavie”, explică ea.
Crede că situația actuală este definită și de numărul mare de azilanți care ajung în statele UE. „În toată Europa sunt mulți refugiați, iar unii oameni se tem, alții îi văd ca pe niște criminali, iar alții încearcă să-i ajute. Dar când unul comite o infracțiune se aruncă vina asupra tururor, ca și când toți ar fi identici”, spune Elizabeth.
„Evident că știu că imigranții ajunși în Austria nu vin prin România”
Migrația este o problemă pentru Austria și nu numai, recunoaște Eril, un bărbat la 50 de ani, care profită de una dintre puținele zile cu soare din ultima lună, aici, în Viena. „Dar nu sunt de acord cu premierul nostru, cred că va face o mare greșeală dacă va întoarce spatele României și Bulgariei. Nu rezolvi această problemă găsind un țap ispășitor”, spune el.
Soluția nu e ca Austria să oprească aderarea României și Bulgariei la Schengen. Din contră, ar trebui să le accepte, să facă front comun, să lucreze împreună la rezolvarea acestei probleme.
Eril, austriac:
Îl întrebăm dacă știe că prin România a migrat ilegal un procent de doar 0,2% de persoane prin Balcanii de Vest, contrar a ceea ce sugerează cancelarul Nehammer. Izbucnește în hohote de râs. „Nu știam cifra, dar evident că știu că imigranții ajunși în Austria nu vin prin România. Premierul nostru face declarații populiste și absurde.”
Eril, a cărui soră este căsătorită cu un imigrant din Africa, mărturisește că migrația în creștere din ultimii ani nu l-a impactat direct. Însă îl revoltă și-l face să se simtă rușinat modul în care clasa politică îi tratează pe imigranți. „Austria are foarte mulți, dar politicienii își bat joc de ei, îi aruncă în niște corturi la marginea orașelor și-i tratează ca pe cetățeni de mâna a treia. E îngrozitor”, încheie bărbatul dând din umeri a neputință.
„România e în Uniunea Europeană, nu? Care-i problema?”
La doi pași de celebrul târg de Crăciun din inima Vienei, care e străjuit de două clădiri-emblemă – Rathaus (primăria) și Parlamentul austriac –, un tânăr își plimbă câinele uriaș, un Chow chow negru.
„România e în Uniunea Europeană, nu? Suntem din aceeași familie, nu văd unde e dilema. Care e problema? Premierul aruncă niște statistici și vrea să inducă oamenilor ideea că migrația este o problemă uriașă”, spune Jürgen, un contabil de 34 de ani.
Cine mătură în parc?
De ce? Pentru că asta are priză la popor. „Știe că aproape jumătate din populația Austriei este naționalistă. Problema este educația, oamenii aceștia sunt ușor de manipulat și cred aceste gogoși pe care le vând politicienii populiști: că afganii și sirienii vin și le fură locurile de muncă.”
Vă provoc să găsiți un singur austriac care dă cu mătura în parc, de exemplu. Vă spun eu că nu veți găsi. Așa că eu cred că avem nevoie de acești oameni, de imigranți.
Jürgen, austriac:
Întâlnirea de la Hotel Intercontinental
„Cred că e o problemă dacă nu faci nimic pentru acești oameni, dar dacă ai face niște politici publice sănătoase, atunci ar fi o situație win-win (din care fiecare parte are de câștigat, n.red.), pentru că ei sunt dispuși să facă muncile pe care austriecii le refuză. Plus că migrația în masă nu e problema unei singure țări, cred că e o problemă la care ar trebui să găsim o rezolvare împreună, trebuie să ne ajutăm reciproc”, mai spune bărbatul.
Soarele apune la Viena. Undeva foarte aproape, la Hotelul Intercontinental, de lângă celebra Konzerthaus, sală a muzicii, are loc întâlnirea europarlamentarilor partidelor populare din Europa.
Vor fi și români, și bulgari, și austriecii, în frunte cu liderul Karl Nehammer. Nimeni nu-i mai așteaptă pe estici la frontiere. Vom reveni.