Corespondență dintr-o țară sub România ca vaccinare. Ucraina seamănă cu noi la regulile bulversante și respectate amestecat

Când privești harta Ucrainei COVID, majoritatea celor 24 regiuni, oblasturi cum le numesc ei, sunt pe „roșu”. Asta pentru că țara vecină a împărțit în trei culori răspândirea coronavirusului, reinventând semaforul. Galben, portocaliu și roșu. Mai puțin Crimeea, gri complet de 7 ani încoace, căci este anexată de Rusia, dar a rămas în hărțile de la Kiev.

Nu există loc de verde. Iar printre ultimele care a căzut prin incidența mare este chiar capitala Kiev – roșie de luni, 1 noiembrie. În chiar săptămâna cu cea mai mare mortalitate pentru ucraineni, care se apropie de o bornă neagră. Sunt aproape 800 de morți zilnic, care se adună ca un val al durerii, peste Tisa și Carpați și până în instabilul Donbas, unde conflictul continuă rece, pe un front paralel celui din spitale.

30.000 de oameni, în tribună, la Kiev

Cele trei culori semnalizează, din start, o nehotărâre încă din partea autorităților. Și asta pentru că între galben și portocaliu nu e nicio diferență, mai puțin că unitățile administrative din urmă trebuie să fie pregătite să treacă „pe roșu”.

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Apoi, în cazurile critice, pe culoarea roșie, e permis aproape orice pentru vaccinați. De exemplu, în timp ce în România s-au închis stadioanele complet, peste 30.000 de ucraineni au fost prezenți, marți seară, la Dinamo Kiev – Barcelona 0-1, meci din grupele Ligii Campionilor.

Apoi, cu toate că certificatul de vaccinare este necesar în aproape orice ipostază, el nu este cerut la intrarea în metrou, intrare în restaurante ori mall-uri. Legea specifică doar că pot exista controale, iar cei care nu îl dețin – ori n-au nici test – să fie amendați. Ziariștii Libertatea n-au experimentat vreun astfel de control.

Cernăuți, centru plin de Halloween

Libertatea a fost, între 31 octombrie și 4 noiembrie, în 3 orașe din Ucraina. Cernăuți, Kiev, Odesa. Cernăuțiul se afla în cod portocaliu, Kievul era abia intrat în cel roșu, iar Odesa era pe roșu de mai multe zile.

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Ca român, trecerea în Ucraina e extrem de ușoară, dacă ești vaccinat. Dacă nu, se poate intra și cu test PCR ori antigen făcut în ultimele 72 ore. Dacă nu, oricine poate intra și va rămâne în izolare, după ce își va instala o aplicație numită „Vdoma”, pe care va putea fi urmărit dacă respectă carantina.

Trafic redus la frontieră

Pe lângă vaccin, la graniță ți se cere și o asigurare medicală. Ea poate fi făcută direct pe site-ul Visit Ukraine, cu mai multe opțiuni de firme.

Pandemia a redus însă numărul românilor care trec dincolo. La vama Siret, mașina ziarului Libertatea a fost prima la coadă. Timp de 5 zile, jurnaliștii nu au văzut alte numere de înmatriculare de România, nici măcar în zonele de graniță.

Asta deși prețul motorinei, chiar dacă mai mare decât de obicei, rămâne cu 1,5 lei mai mic per litru față de România. 4,9-5 lei față de 6,4 la noi.

Aproape de Siret, la Cernăuți, atmosfera era de sărbătoare. Centrul vechi al orașului, unul cu influență austriacă pregnantă, era plin de tineri care celebrau un Halloween modern, cu jocuri video și un trick-or-treat neașteptat la doi pași de statuia lui Eminescu.

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

Oraș tradițional studențesc, Cernăuțiul arăta mult mai viu decât Bucureștiul într-o seară de duminică. 

În Cernăuți a fost depistat, pe 3 martie 2020, primul caz de COVID din Ucraina. O persoană care venise din Italia în România, apoi trecuse cu mașina. În această săptămână s-a trecut deja de 3 milioane de cazuri. Mai mulți decât locuitorii Kievului.

Un Kiev gol

Pentru Kiev și pentru orașele mari din Ucraina, unde se înregistrează grosul cazurilor, a făcut și președintele Zelenski un apel oarecum disperat la vaccinare. Disperat mai degrabă din ton, decât din măsuri, șeful de stat-actor cerând mai puțin timp pe rețelele de socializare și un „restart de creier”. 

Ucraina e ortodoxă. În proporție de 67%. Iar Kievul adăpostește ceva unic pentru creștinismul est-european. Pecerska Lavra, lavra peșterilor, mănăstire care va împlini 1.000 de ani peste trei decenii. Cunoscută, pe lângă valoarea istorică, pentru cupolele aurite și catacombele vizitate de mii de turiști anual.

La poarta vestică a ansamblului Pecerska Lavra din Kiev, format din Biserica tuturor sfinților, un singur vizitator încerca să plătească taxa de 17 lei marți, 2 noiembrie.

Nu e o imagine singulară la Kiev. Cu o seară înainte, pe 1 noiembrie, în prima zi de cod roșu în capitală, celebrul Maidan – Piața Independenței din oraș – era gol. Doar figurile celor 100 de persoane care au murit acolo între decembrie 2013 și februarie 2014, aliniate vizavi de Hotelul Ucraina, priveau în direcția Sutei Cerești, goală și ea.

Sigur, nici vremea n-a fost cea mai fericită în prima săptămână din noiembrie. Mai mult, sentimentul de goliciune poate fi întărit și de megalomania bulevardelor imense și strălucitoare, drumuri paralele cu oameni care duc vieți modeste.

Însă izolarea de exterior se vedea și altfel. Restaurantele tradiționale – și tradițional turistice – din zonă, cum ar fi Țarske Selo (satul regal), de obicei pline de vizitatori, erau și ele aproape goale.

Reguli fără reguli

Cum se respectau regulile? Încurcate și ele. Trei exemple.

1. La o benzinărie, lumea intra pentru a plăti combustibilul și pentru a-și cumpăra de mâncare. Cu toate că mâncarea era comandată tot din interior, instrucțiunile angajaților erau clare: mâncarea se servește doar la geam. Așa că oamenii erau trimiși să ocolească peretele de sticlă și să-și preia produsele de la geam, cu toate că fuseseră deja față în față cu casierul.
2. Casieri care țineau masca sub nas le atrăgeau atenția celor care nu poartă mască să o tragă.
3. La Odesa, un restaurant în care majoritatea chelnerilor și personalului nu purtau mască aduceau clienților mănuși pentru a servi mâncarea.

Să ajungem și la Odesa.

Relaxare la scările lui Potemkin

Poate cel mai accesibil mare oraș ucrainean pentru români, în special pentru estul și sud-estul României, Odesa e în top 3 cazuri de COVID, cu aproape 150.000 de la startul pandemiei.

Pandemia a lovit într-un moment în care, datorită modernizării infrastructurii, turismul dinspre România spre Odesa putea să prindă avânt. Asta pentru că drumul de la Galați ori Isaccea, cele două vămi care duc spre Ucraina (prima cu un scurt calup moldovean, a doua cu bacul până la Cartal – Orlivka), este proaspăt renovat. O mașină face, de la graniță, circa 4 ore până la celebrele scări-gigant ale lui Potemkin.

Însă oblastul (regiunea) Odesa e și printre cele mai afectate de COVID.

Între octombrie și noiembrie, analistul Evheni Istrebin arăta ca Odesa și Harkiv erau cele două zone în care era necesară suplimentarea paturilor destinate bolnavilor de coronavirus. Mai mult, aici se înregistrau și probleme cu paturile COVID pentru copii.

Același Istrebin arăta, pe 4 noiembrie, că anumiți medici de familie din Ucraina aveau, în dreptul pacienților, doar un singur vaccinat la cea mai vulnerabilă categorie, cea 65+. Din peste 300.

Totuși, deși e pe roșu, o seară la Odesa seamănă prin vibrația crescută mai mult cu una la Cernăuți. 

E o relaxare stranie, lumea iese pe străzi, la plimbare și la restaurant.

Stranie pentru că fețele ucrainenilor – sigur, nu doar din cauza coronavirusului, vorbim despre una dintre cele mai sărace țări din Europa – se întind între oboseală și capitulare.

Doar 18% dintre ucraineni s-au vaccinat până acum cu schemă completă. Pe la începutul lui iulie, doar 1% din cei 41 de milioane făcuseră două doze. 

Coroborat cu sondaje în care peste 50% din respondenți spuneau că nu vor să se vaccineze, apelul președintelui Zelenski pare oarecum în van.

Iar Ucraina, deprimată și obosită, stă în mijlocul unei vâltori cu care are impresia că e obișnuită. Tot timpul și-a numărat șansele potrivnice. 

Urmărește-ne pe Google News