„Acum 31 de ani, partenerii sud-coreeni de la Institutul de Cercetări Polare de la Seul au înfiinţat baza King Sejong. Staţia de cercetare poartă numele părintelui cultural al Coreei, regele Sejong (1397-1450) sub domnia căruia a fost implementat un sistem fonetic, care este încă în uz, pentru scrierea limbii coreene.

Aici se fac cercetări în cele mai diverse domenii, cum ar fi geodezia, meteorologia, cartografierea, seismologia sau glaciologia. La toate acestea se adăugă, evident, şi biologia, ştiinţa în care suntem specializaţi şi pentru care suntem aici.

Staţia Sejong poate să găzduiască până la 90 de persoane pe timp de vară. Iarna rămân doar câţiva ingineri şi cercetători care se ocupă de întreţinerea ei şi care monitorizează dacă mediul natural suferă vreo schimbare.

Acum însă e miezul verii, iar staţia este aproape plină. Pe lângă sud-coreeni şi noi, mai este o echipă din Chile.

Program de armată, muzică la fiecare masă

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Ziua începe oficial la şapte dimineața, cu micul dejun. La fel ca în armată, şi celelalte mese sunt la ore fixe: 12.00 – prânzul și la 18.00 – cina.

Ce e aparte și foarte interesat e că ora de masă e anunţată prin melodii specifice. Sunt difuzoare în toate camerele, în sălile comune, în laboratoare, dar și afară.

Clădirea principală, cu sala de mese, camera de comunicații, birourile şi dormitoarele administrative reprezintă inima şi creierul staţiei.

Încă o clădire, construită recent, adăposteşte alte dormitoare, laboratorul și săli de relaxare și recreere.

Apoi mai sunt garajele pentru utilaje, echipamente și bărci și alte clădiri pentru mentenanță.

Şi dacă am adus vorba despre mentenanţă, nu am cum să nu menţionez un aspect care indică gradul ridicat de civilizaţie de aici.

În fiecare luni și joi, la ora 17:00 fix, suntem anunțați tot prin melodii specifice că e ora de curățenie.

Absolut toată lumea se mobilizează și în 30-45 minute se curăță toată stația: dormitoare, bucătărie, sală de mese, laboratoare etc. Tot! E o activitate foarte antrenantă și amuzantă în cadrul căreia nu există diferenţe între noi, indiferent de naţionalitate sau studii.

Se pune foarte mult accent pe colectarea selectivă a deşeurilor pe care le producem și pe un impact minim asupra mediului.

20 de kilometri pe zi

După micul dejun, dacă permite vremea, ieșim pe teren.

Fiind vară antarctică, facem teren fără vehicule motorizate, pentru a nu disturba solul și vegetația.

Urcăm pe ghețari, intrăm în micile văi pentru a ajunge la apa ce curge pe sub ghețar, prelevăm gheață, zăpadă şi probe de sol.

Ulterior le transportăm la staţie ca parte a unor „expediţii” care presupun până la aproape 20 de kilometri pe zi.

De cele mai multe ori sărim peste masa de prânz. Ne hrănim «la pachet», cu batoane de cereale.

Colectăm ce avem în plan pentru ziua respectivă, ne umplem rucsacurile și pornim înapoi către stație. De regulă, după cină, procesăm probele prelevate în ziua respectivă sau în zilele anterioare în laboratoarele care au dotări de ultimă generaţie.

Atât pentru astăzi, pentru că, surprinzător sau nu, trebuie să mă întorc în laborator.” 😊

Cu gânduri calde,

Dr. Cristian Coman


Citește și:

VIDEO | „România din Antarctica”. Trei cercetători români au străbătut 17.000 de kilometri, într-o expediție curajoasă

CORESPONDENȚĂ „România din Antarctica”/ Aventurile bagajului rătăcit: „Parcă toate lucrau împotriva noastră”

CORESPONDENŢĂ „România din Antarctica” / „Deşi suntem la capătul lumii, niciodată nu suntem singuri”

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News