Felicitati de presedintii Camerelor, mai ales ca tocmai fusarisera niste motiuni, s-au imbratisat, s-au pupat si au plecat sa se refaca doua luni, dupa o sesiune stearpa. In care mai mult au chiulit si s-au bumbacit in talk-show-uri, stiind insa sa-si stranga randurile ca sa-si mai voteze niscaiva privilegii, ori, intr-o majoritate pro causa, sa improvizeze referendumul pentru demiterea lui Basescu, in care au fost sever taxati de electorat. Sunt ei, actualii parlamentari romani, debordand de ifose si suficienta, dar pe care, nefiind perspective de anticipate, ii vom mai duce-n carca pana-n toamna lui 2008.
Onorabilii n-au avut bunul-simt barem sa fi prelungit sesiunea cu doua, trei zile, spre a dezbate cu seriozitate Raportul de tara, abia prezentat la Bruxelles de Comisia Europeana. Raport din care oficialii de varf ai statului roman par tentati sa ia doar partea plina a paharului, incantati ca nu s-a ajuns la activarea clauzei de salvgardare sectoriala sau ca s-au mentionat unele progrese, cum ar fi Legea ANI. Or, nu e greu de deslusit de ce CE a indulcit in ultima clipa tonul.
Comisarii s-au aflat intr-o situatie ingrata. Era greu ca, dupa doar sase luni de la o aderare concesiva, sa vina cu un document in care sa se releve ca procesul post-aderare e lent si slabanog. Ca nici Guvernul Tariceanu 1(cu tot cu pedisti si peledisti), nici Cabinetul Tariceanu 2 (fara ei) n-au avansat proiecte majore de absorbtie a fondurilor. Ca anticoruptia, mai ales finalizarea dosarelor in instanta, treneaza. Ca harmalaia politica nu da bine pe cartea de vizita a unei tari membre UE. Etc. Asa incat Bucurestiului i s-a spus, ca unui scolar venit nepregatit la test, ca va fi controlat sever in continuare. Iar reexaminarea i-a fost programata tocmai peste un an.