”Au existat la acel moment (2012 – n. r.) demersuri în sensul de presiuni pentru ca cel care vă vorbeşte, eram ministrul Justiţiei la acel moment, ca o anumită nominalizare la o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public şi am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la sediul Ministerului Justiţiei. Nu am apreciat modul insistent al ambasadorului Olandei de la acel moment cu care am avut mai multe discuţii. Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf”, a declarat Titus Corlăţean, la Parlament.
El a precizat că ”presiunea a depăşit limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state” și că nu îşi mai aminteşte exact despre ce funcție era vorba.
Corlățean a continuat, arătând că l-a informat inclusiv pe premierul Victor Ponta despre discuţiile pe care le-a avut cu respectivii ambasadori și că a fost sunat inclusiv de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, pe tema numirilor şefilor de parchete.
El a spus că a explicat la acel moment importanţa faptului ca în ierarhia judiciară – la Parchetul General, şefii DNA, DIICOT – să fie oameni profesionişti în domeniu şi independenţi.
„Nu aveam nevoie să răspundă la telefoane sau demersuri nici din dealul cel mare, de la Cotroceni, nici din dealul cel mijlociu, de la Palatul Victoria, nici de la miniştrii din orice guvern şi pentru asta intenţia mea la acel moment – şi a fost o discuţie cu Comisia Europeană pe această temă şi am fost la Bruxelles -, să se facă o procedură de selecţie transparentă, prin care să putem să evaluăm mult mai mulţi procurori cu experienţă, apreciaţi în România. Faptul că am avut o discuţie cam de o oră şi un sfert exclusiv pe un subiect spune deja cam care a fost intensitatea discuţiei, dar este interesant că, la sfârşit, domnul ambasador a acceptat între noi doi valabilitatea raţionamentului”, a adăugat Corlăţean.