INTERVIU | Medicul senator Adrian Wiener: Cazurile uşoare şi medii de COVID-19 trebuie tratate acasă. Spitalele nu pot asigura izolarea

Medicul și senatorul USR Adrian Wiener afirmă că spitalele din România nu sunt pregătite să asigure o izolare epidemiologică a persoanelor cu COVID-19, mai ales când se va ajunge la un vârf al acestei crize, astfel că pacienţi care nu sunt infectaţi vor lua boala, inevitabil, din cauza lipsei de spaţiu din centrele medicale.

Adrian Wiener mai spune că, dacă nu se vor respecta restricţiile, există riscul ca acest virus să se modifice, în 6 luni, şi să devină mai puternic şi mai greu de eradicat.

În privinţa vaccinului aşteptat de toată lumea, Wiener spune că, odată găsit, va apărea problema reproducerii lui pentru milioanele de oameni care vor avea nevoie de el.

Sistemul medical din România nu făcea față nici înainte de pandemie

-Reporter: Aţi revenit în spital, din Parlament. Cum vedeţi această luptă cu epidemia de coronavirus, ce e diferit faţă de activitatea obişnuită a spitalelor, a medicilor?
-Adrian Wiener: E o presiune uriaşă, pentru că este o boală cu potențial epidemic foarte mare. Avem aproape 20% dintre infectaţi personal medical şi sistemul nostru, infrastructura din sănătate nu sunt nici pe departe adecvate unei crize de sănătate publică. Asta se adaugă la povara curentă de boală din România, deci vorbim de un lucru care oricum depăşeşte cu mult capacitatea sistemului sanitar, care abia făcea faţă înainte.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

-Există şi în alte ţări medici care au fost infectaţi cu acest virus. Ce ar fi trebui să se întâmple în România, pentru a nu se ajunge la atâtea cadre medicale infectate?
-Au existat, într-adevăr, cazuri de îmbolnăvire în sistem şi în alte ţări. Italia este la un nivel de 8 sau 9%, dar ei au mult mai multe cazuri. Şi în Spania, China, dar nu ca în România.

La noi, practic, cred că ne-a luat total pe nepregătite şi din punctul de vedere al dotării cu echipamente de protecţie şi al procedurilor, al instruirii şi respectării unor reguli epidemiologice în spitale. Sigur, este cumva de înţeles, din cauza neglijării de 30 de ani a sistemului, a meritocraţiei în privinţa managementului spitalelor, a finanţării şi a lipsei de personal în spitale, sau lipsa de infrastructură.

Sigur, s-au făcut greşeli, stângăcii, în abordarea acestei crize, multe, în cascadă, în schimb ceea ce este bine este că măsurile de distanţare socială au fost impuse relativ devreme, repede, ceea ce cumva a compensat incapacitatea spitalelor de a gestiona situaţia. Schemele de tratament nu sunt adecvate.

Adrian Wiener:

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

-Există scheme de tratament diferite, în centre diferite?
-Da, există scheme de tratament diferite, la spitale diferite. Am înţeles, e în regulă, că funcţionează în baza unor protocoale diferite, astfel încât în timp să se vadă care este mai eficient. E firesc, nu asta e problema, ci faptul că nu există medicaţie, pentru a fi instituită la timp pacienţilor infectaţi.

Vor mai apărea focare în spitale

-Deci nu există medicamente pentru pacienţii cu COVID-19?
-Da. Şi nu mă refer la medicamentele comune, gen paracetamol, ci la medicamente special pentru acest virus.

-Vă aşteptaţi să mai apară şi alte focare în spitale?
-Categoric. Acum spitalele sunt împărţite în două categorii, cele care tratează pacienţii cu COVID, respectiv cele suport COVID, care teoretic, ar trebui să fie pregătite să primească pacienţi cu COVID 19 şi personalul ar trebui să fie instruit pentru acest lucru, şi spitalele non-COVID, în general spitalele judeţene, care teoretic ar trebui să aibă un filtru epidemiologic foarte solid.

Aici este problema, că în multe cazuri, pacienţii nu au simptome de COVID sau nu au o simptomatologie suficient de bine exprimată, pentru a fi identificată clinic. Şi, atunci, practic e foarte mare probabilitatea ca pacienţi care ori sunt în perioada presimptomatică, sau cu o formă uşoară de boală, să intre şi în spitalele non-COVID şi să intre în circuitele cu pacienţi fără această boală. Va erupe, astfel, o componentă nosocomială foarte intensă a acestei boli. Deja avem cazuri de infectare în spitale şi nici nu ştim magnitudinea acesteia, pentru că infrastructura spitalicească nu permite izolarea suspecţilor între ei.

Adrian Wiener:

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Dacă internezi 7 suspecţi, şi unul nu are acest virus, internându-l cu ceilalţi, cu certitudine şi acesta va lua virusul. Asta se întâmplă uzual. Sistemul din România nu este pregătit să facă față la această izolare epidemiologică a pacienţilor. Nu există spaţiu, pentru că nu exista nici înainte de această criză.

Trebuie să descărcăm spitalele de cazurile ușoare

-Ce credeţi că se va întâmpla în vârful epidemiei, preconizat deja pentru perioada 20 aprilie-1 mai? Unde vor fi duşi aceşti bolnavi?
-Păi, cei asimptomatici şi cazurile uşoare, chiar medii de boală, pot fi izolate la domiciliu.

-S-a discutat despre acest lucru. Ar trebui să ia Guvernul această decizie?
-Categoric, eu cred că ar fi momentul, pentru că, vă repet, în spital nimeni nu îi asigură pacientului care nu are COVID că va putea să fie totuşi izolat. Scădem această şansă, practic limitând accesul pacienţilor cu COVID în spitale. E adevărat, şi la domiciliu ar trebui să aibă această condiţionare epidemiologică, în cazul în care locuiesc cu familiile, cu persoane vulnerabile, şi poate ar trebui în familie luate nişte decizii şi DSP-urile au aici rolul lor.

Dar cred că una dintre soluţii este să descărcăm spitalele de cazurile uşoare, care pot fi monitorizate de medicii de familie. Asta s-a întâmplat şi în alte ţări. Iar în spitale să menţinem cazurile severe şi critice, pentru că, altfel, nu vom face faţă.

Mutațiile rămân un pericol în viitor

-Aţi văzut pacienţi cu COVID, în spital. Le puteţi spune celor de acasă de ce este nevoie să nu se ajungă la această infectare, de ce este atât de gravă?
-Este atât de gravă pentru că, practic, specia noastră nu a mai fost expusă şi nimeni nu are imunitate. Nici un om nu a mai fost în contact cu acest virus, el există în forma actuală de vreo trei luni şi, practic, suntem total descoperiţi în faţa acestei infecţii virale. Şi trebuie să înţelegem că această infecţie poate să sufere mutaţii, adică forma de acum poate fi diferită de cea de peste şase luni, dacă o lăsăm să se replice în populaţie.

Astfel, forma de peste şase luni ar putea fi chiar mai gravă decât cea de acum, adică, prin mutaţie, să îi crească rata de mortalitate. De aceea, ea trebuie eradicată, iar acest lucru nu se poate face decât prin limitarea infectării altor persoane, care, la rândul lor, să transmită altor persoane şi tot aşa. Trebuie întrerupt acest lanţ epidemiologic, să facem un efort colectiv pentru a eradica această boală, nu doar a o limita. Sigur, va veni şi un vaccin, la un moment dat.

Adrian Wiener:

-Când credeţi că va fi gata un astfel de vaccin?
-Acum, sigur că se lucrează în mod accelerat, faţă de vaccinurile normale. Se mai sar etape, se mai comprimă nişte termene, astfel încât să fie accesibil. Problema mare va fi însă cu capacităţile de producţie de milioane de doze. Vă daţi seama că el va fi produs într-o cantitate limitată, zilnic, nu poţi să îl faci în garaj.

Laboratoarele trebuie să fie cele autorizate, care respectă unele standarde de calitate. Eu cred că apariţia vaccinului va fi undeva în maximum 6 luni, în schimb, disponibilitatea lui pentru populaţie va putea să mai întârzie. Asta va fi o problemă mai mare decât producerea lui, în sine.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro