ComenteazăUna din principalele cauze ale pandemiilor din punct de vedere istoric o reprezintă proximitatea dintre oameni și animale. Acest contact creează o oportunitate pentru virusuri specializate în biologia altor specii pentru a suferi mutații şi a dobândi astfel capacitatea de a infecta și oameni.
Pe măsură ce societățile umane se extind în areale rămase sălbatice până acum pot apărea epidemii cu patogeni precum actualul coronavirus.
Un nou studiu publicat în jurnalul Scientific Reports a investigat relația dintre familia extinsă a coronavirusurilor și 36 de specii de lilieci endemici (nativi) zonei Oceanului Indian și Coastei de Vest a Africii.
Conform rezultatelor acestuia, cele două grupuri au evoluat “împreună” timp de milioane de ani; grupuri diferite de lilieci, explică autorii, la nivel de gen (“genus”, subdiviziunea taxonomică imediat inferioară speciei) sau familie (subdiviziunea imediat inferioară genului) prezintă propriile tulpini de coronavirus.
Există o istorie evoluționară bogată între lilieci și coronavirusuri. O mai bună înțelegere a modului în care au evoluat acești patogeni ne poate ajuta să elaborăm programe menite să protejeze sănătatea publică pe viitor.
Steve Goodman, autor principal al studiului și biolog în cadrul fundației MacArthur Field a Muzeului Field din Chicago:
Familia coronavirusurilor include o sumedenie de membri, nu doar virusul responsabil de actuala epidemie. Și infectează multiple grupuri de mamifere, nu doar lilieci. Marea majoritate nu pare a fi transmisibilă oamenilor, adaugă echipa, și nu reprezintă o amenințare pentru noi. Deși vorbim despre virusuri înrudite (dar diferite de) SARS-CoV-2, studierea acestora ne poate oferi informații despre cum putem combate actuala epidemie.
Coronavirusurile nu par să afecteze direct acești lilieci, dar pot fi periculoase dacă ‘sar la alte specii.
Scopul studiului a fost de a examina relațiile genetice dintre diferite tulpini de coronavirusuri și animalele purtătoare, pentru a înțelege mecanismele prin care acestea se pot transfera la oameni.
Autorii au prelevat mostre de salivă și probe de sânge de la peste o mie de lilieci (din cadrul a 36 de specii) nativi insulelor din vestul Oceanului Indian (inclusiv de pe insula Réunion, parte din Republica Franceză) și Coasta de vest a Republicii Mozambique. Circa 8% din animalele studiate erau purtători de coronavirus, explică cercetătorii.
Este o estimare în linii mari a proporției de purtători din cadrul liliecilor; avem din ce în ce mai multe dovezi că există o variație sezonală în circulația acestor virusuri în lilieci, deci e posibil ca proporția să difere semnificativ în funcție de perioada anului.
Camille Lebarbenchon, co-autor, care studiază ecologia bolilor în cadrul Universității de La Réunion:
“Cea mai mare parte” dintre speciile investigate prezintă propriile tulpini de coronavirusuri, adaugă Goodman, și există o legătură genetică strânsă între diferite populații și tulpini de virusuri.
De exemplu, liliecii mâncători de fructe din familia Pteropodidae sunt purtători pentru o familie de coronavirusuri distinctă față de ale altor grupuri de lilieci cu care împart același areal geografic. Cu toate acestea, populații din familia Pteropodidae împart aceleași tulpini, chiar dacă trăiesc pe insule sau continente diferite.
În cazuri foarte rare, aceeași tulpină de coronavirus infectează specii diferite de lilieci, de exemplu în populații care trăiesc și își fac cuiburi unii lângă alții în aceleași peșteri.
Cu toate acestea, transmisibilitatea între specii reprezintă “excepția de la regulă,” conform autorilor, ceea ce este “destul de liniștitor”. Pe viitor, echipa plănuiește să își extindă studiul pentru a înțelege ce factori de mediu, biologici și chimici determină aceste transferuri și riscul de transmitere la oameni.
Deși poate suna extrem de alarmant că liliecii cară atâtea tulpini de coronavirus, fiecare specie de pe planetă este purtătoare de patogeni și are un rol de jucat în menținerea vieții pe planetă.
Organismele evoluează spre a deveni rezistente contra patogenilor și acest fapt este valabil și în cazul oamenilor. Epidemia curentă se datorează faptului că virusul a sărit de la lilieci la oameni și, fiind un patogen nou, nu avem imunitate naturală în fața sa.
Dar nu este vina liliecilor. Nu ei au cerut să fie purtători de coronavirusuri. Virusurile ne “văd” ca pe o pradă, indiferent de specie. Nu liliecii au cerut să intre în contact cu noi pentru a oferi coronavirusului șansa de transmitere.
Liliecii sunt actori ecologici extrem de importanți și ajută la polenizare, împrăștierea de semințe, țin populațiile de insecte sub control (inclusiv specii ce pot infecta oameni cu diverse boli, precum țânțarii). În același timp, patogenii pot sări de la oameni la animale (antropozoonoze) la fel cum pot sări de la animale la oameni (zoonoze).
Responsabilitatea este a noastră. Noi ne extindem din ce în ce mai mult în arealuri și habitate în care, istoric, oamenii nu au locuit.
Cum populația umană este în continuă creștere, această expansiune va continua cel mai probabil. Înțelegerea mecanismelor prin care apar zoonozele ne vor ajuta să ne protejăm de acestea în timp ce menținem echilibrul ecosistemelor din jurul nostru, fără de care umanitatea nu poate supraviețui.
Cu alte cuvinte, dacă vom încerca să ne protejăm prin distrugerea altor specii, ne săpăm singuri groapa.
Există dovezi abundente că liliecii sunt importanți pentru funcționarea ecosistemelor. Beneficiile pe care ni le aduc atârnă în balanță mult mai greu decât orice potențial efect negativ pe care îl pot avea aceștia asupra noastră.
Steve Goodman:
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.