Una dintre temele dezbaterii din SUA pe tema pandemiei de COVID-19 a fost cea privind lipsa testelor pentru depistarea coronavirusului, scrie pentru CNN doctorul Kent Sepkowitz, expert în controlul bolilor infecțioase la spitalul Memorial Sloan Kettering din New York.
Dar, în vreme ce testarea este recunoscută drept o metodă eficientă pentru reducerea riscului transmisiei bolii, experții atrag atenția că supraviețuirea în urma infecției ține de alte criterii.
Știrile despre americani bolnavi care au ajuns la spital și au cerut să fie testați, dar nu au primit satisfacție din cauza lipsei testelor, i-au făcut pe mulți să spună că această penurie de teste ne va ucide pe toți, scrie Sepkowitz. Dar ar trebui să fim preciși și să spunem că testarea intensivă salvează vieți prevenind răspândirea infecției, nu oferind doctorilor posibilitatea de a trata un pacient cât mai repede, adaugă doctorul.
Motivul e simplu: tratamentul timpuriu funcționează când există un medicament eficient împotriva bolii. COVID-19 nu are însă deocamdată un tratament.
Comparația validă între Coreea de Sud și Italia
În Coreea de Sud, rata de testare a fost una ridicată – 3.692 de teste/milion de persoane, iar mortalitatea, destul de scăzută – 0,6%. Prin contrast, Italia a testat cam 826 de oameni/milion de locuitori, iar mortalitatea în rândul celor diagnosticați cu infecție a fost de aproape 10 ori mai mare decât în Coreea de Sud.
De unde diferența? Este pentru că testele numeroase din Coreea de Sud au detectat inclusiv cazurile ușoare și au redus extinderea epidemiei la cei vulnerabili? Sepkowitz se îndoiește de acest lucru.
Pentru moment, scrie doctorul, unul dintre motivele diferenței de mortalitate ține de vârsta pacienților afectați. Apoi, un alt motiv are legătură cu capacitatea sistemului sanitar de a face față valului de bolnavi.
Potrivit unui raport ONU din 2015, 28,6% din populația Italiei avea peste 60 de ani. Prin comprație, doar 18,5% din populația Coreei de Sud se afla în aceeași categorie de vârstă.
Impactul acestei diferențe este vizibil în cele două țări. În Italia, 90% dintre victime aveau vârste de peste 70 de ani. Prin contrast, epidemia din Coreea de Sud a afectat multe persoane tinere, care au supraviețuit fără probleme.
Mai exact, în Coreea de Sud, doar 20% dintre cazurile de infecție au afectat persoane de peste 60 de ani. În schimb, 30% dintre persoanele infectate aveau în jur de 20 de ani.
Un alt criteriu a fost vârsta.
Potrivit datelor de până acum, rata de mortalitate printre bărbați este de 4,7%, comparativ cu 2,8% pentru femei. O veste bună pentru Coreea de Sud, unde 62% dintre cazurile de infecție au fost raportate printre femei.
Și fumatul este un criteriu important pentru rata de supraviețuire.
Proporția fumătorilor este asemănătoare în cele două țări, 24% la italieni și 27% la sud-coreeni.
Dar diferențele de gen între fumători sunt semnificative. În Italia, fumează 28% dintre bărbați și 20% dintre femei. În Coreea de Sud fumează 50% dintre bărbați și 5% dintre femei.
Cu alte cuvinte, epidemia din Coreea de Sud a afectat în primul rând femei tinere și nefumătoare, în vreme ce în Italia, boala a lovit în special vârstnici, mulți dintre ei fumători (statistica pe genuri nu este clară).
Cum ar trebui să se pregătească autoritățile pentru epidemie
Lipsa de teste în SUA, scrie medicul american, este un evident eșec care a condus, și va conduce, la extinderea bolii. Dar rata de supraviețuire este cu totul altceva și va depinde de alte criterii, precum investițiile, expertiza și instruirea.
Testarea intensivă nu va salva viețile americanilor deja infectați. Ce ar putea salva aceste vieți este însă o pregătire mai bună a întregului sistem, asigură doctorul, care oferă astfel un sfat tuturor țărilor aflate în lupta cu epidemia.
”Ținând cont de lecțiile învățate din Italia și Coreea de Sud, a venit timpul să reunim un consiliu de medici specialiști în geriatrie, sociologi, specialiști ATI și alții pentru a înțelege cum să protejăm și să tratăm mai bine infecția cu coronavirus la oamenii vârstnici”, mai scrie Kent Sepkowitz.