ComenteazăO căutare pe motorul de căutare de lucrări științifice Google Scholar întoarce peste 180.000 de rezultate pentru COVID-19. Sunt sute, dacă nu chiar mii de echipe de cercetători care studiază toate aspectele legate de noul coronavirus, de la genetică și vaccinuri până la problemele economice și sociale.
Dar suntem departe de a înțelege tot ce se întâmplă, și unele din cele mai presante întrebări rămân încă fără răspuns. Iată câteva din lucrurile cele mai importante pe care încă nu le știm.
1. Câți oameni sunt infectați
E una din întrebările de bază și totuși nu avem nici un răspuns clar până acum. Problema cu noul coronavirus e că multe infecții sunt complet asimptomatice. Poți să iei virusul, să nu manifești nici un simptom și bine mersi să-l dai mai departe fără să știi.
Iar principalul motiv este că nu avem destule teste pentru a ști acest lucru. Nu e doar o problemă a României, e o problemă globală. Numai că o abordăm diferit.
Anglia e supărată când nu face decât 60.000 de teste pe zi, de zece ori cât România, la o populație de trei ori mai mare.
Chiar dacă, prin magie, am testa pe toată lumea de mâine, tot nu am putea ști sigur câți au fost infectați în trecut. Un posibil răspuns ar putea veni de la testele cu anticorpi, care verifică dacă există o reacție a sistemului imunitar în corp. Aceste teste ar putea detecta cine a avut virusul nu doar în prezent, ci și în trecut, dar la ora actuală nu este clar dacă aceste teste sunt suficient de precise.
2. Cum (și pentru cât timp) ne imunizăm
Motivul pentru care nu știm exact cât de precise sunt aceste teste de anticorpi este că nu știm exact cum se produce imunizarea. S-a speculat foarte mult pe această temă și, din păcate, pe lângă nesiguranță, la mijloc este și foarte multă dezinformare.
Atunci când învinge un virus, organismul produce anticorpi specializați împotriva virusului respectiv. Acei anticorpi trăiesc în corp o perioadă (uneori toată viața).
Nu e clar dacă toată lumea dezvoltă o astfel de imunitate și cât ar dura această imunitate. Prin urmare, nu e clar nici dacă există posibilitatea reinfectării la unii pacienți și la cât timp după o eventuală imunizare ar putea apărea această problemă.
Este posibil să dezvoltăm imunitate pe viață?, e posibil să dezvoltăm o imunitate care să dureze foarte puțin?, e posibil ca nu toată lumea să dezvolte imunitate la fel? Toate aceste întrebări nu și-au găsit încă răspunsuri clare.
3. Cât de mortal este virusul
Aici sunt două aspecte problematice. În primul rând, tocmai pentru că nu am testat suficient, nu știm care este numărul total de infecții și fără a ști numărul total de infecții, nu putem calcula nici rata mortalității.
Rapoartele inițiale din China sugerau o rată în jur de 2%, dar apoi s-a văzut o varietate foarte mare: până la 10% în unele regiuni. Totuși, având în vedere că multe cazuri sunt asimptomatice, înseamnă că numărul total de cazuri este mai mare decât cel oficial și, prin urmare, rata mortalităţii ar fi mai mică.
Pe de altă parte, în mai multe țări s-a observat că numărul de decese a crescut foarte mult în această perioadă față de anii trecuți, ceea ce este o certitudine, și doar o parte din aceste decese au fost atribuite COVID-19.
Astfel, e foarte posibil ca numărul real de decese cauzate de acest virus să fie mai mare decât cel raportat – o problemă ce se trage tot de la un deficit de testare.
4. Când (și dacă) vom avea vreun tratament sau vaccin
Am văzut deja eforturi fără precedent pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri noi. Dar realitatea este că nu avem nici o garanție că vom avea un tratament sau un vaccin vreodată. Este foarte posibil, este chiar probabil ca la un moment dat să dezvoltăm un tratament sau chiar mai multe, un vaccin sau chiar mai multe; dar nu există garanţii.
Chiar și dacă vom avea un vaccin, în ipoteza cea mai optimistă, va dura un an până acest lucru e confirmat și apoi încă pe atât până când vaccinul va putea fi produs și distribuit la o proporție suficientă a populației.
5. De ce afectează coronavirusul mai rău anumiți oameni
Încă din februarie s-a scris foarte mult despre vulnerabilitatea persoanelor în vârstă și a celor imunocompromiși. Deși nici acest mecanism nu e în totalitate clar, să zicem că e oarecum logic: ai un sistem imunitar mai slab, ești vulnerabil. Dar apoi, mulți oameni dezvoltă o simptomatologie foarte severă, fără a fi clar de ce.
Sunt factori genetici la mijloc? Sunt comorbidități? Sunt alte elemente care ne scapă? Răspunsul la aceste întrebări este probabil da, dar nu e clar ce factori sunt implicați și în ce măsură afectează răspunsul corpului la virus.
6. Dacă virusul va fi încetinit de căldură
Se spera la începutul pandemiei că temperaturile ridicate ale verii vor distruge virusul. Aceste speranțe s-au dovedit deșarte repede, pentru că s-a demonstrat că virusul se transmite și la temperaturi de peste 30 de grade. Există însă studii care sugerează că s-ar putea transmite mai încet totuși pe durata verii.
Acest lucru ar fi o veste bună și ne-ar putea oferi un mic moment de respiro pe durata verii, dar nu e deloc dovedit că așa stau lucrurile. Și apoi, dacă într-adevăr virusul e încetinit de căldură, la ce ne putem aștepta când revine vremea rece? Altă problemă încă neclară.
7. Când se va termina pandemia
Probabil întrebarea la care am vrea cu toții un răspuns, dar vom avea de așteptat destul de mult. E destul de clar că ne vom bate cu această pandemie luni dacă nu chiar ani în șir, dar există multe necunoscute.
Din păcate, nu putem ști când și cum se va termina această pandemie încă. Ar putea fi cu un vaccin care să fie distribuit la miliarde de oameni, ar putea fi prin imunizarea în timp a populației sau s-ar putea să nu se termine niciodată și coronavirusul să rămână o boală sezonieră precum gripa. Sunt multe scenarii și nu putem ști încă ce se va întâmpla.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.