• Polonezii vor să relaxeze măsurile luate împotriva pandemiei de coronavirus și spun că vor începe cu numărul de oameni care au voie în magazine în același timp și accesul în parcuri și păduri.
  • Autoritățile vor alegeri prezidențiale cu vot prin corespondență și spun că se bazează pe compania feroviară și pe cea poștală pentru siguranță.
  • Politicienii polonezi nu au cerut diasporei să nu vină acasă, ba chiar au demarat un program de repatriere a cetățenilor, una dintre cele mai mari operațiuni aviatice din istoria Poloniei, cu ajutorul companiei aeriene LOT.

Premierul Mateusz Morawiecki a anunțat, pe 9 aprilie, că procesul de dezghețare a economiei va fi prezentat după Paște, iar această sărbătoare a avut loc deja la catolici.

Premierul Mateusz Morawiecki. foto:EPA

Ministrului sănătății din Polonia, Łukasz Szumowski, a declarat că procesul de eliminare a restricțiilor va demara începând cu data de 19 aprilie. Acesta a mai spus că izolarea este o măsură eficientă și a precizat că dacă n-ar fi fost aceasta, Polonia ar fi avut ”zeci de mii de pacienți”.

Potrivit Worldometers.info, Polonia avea, miercuri, un număr de 7.202 cazuri de infectare cu noul coronavirus. Spre comparație, România are 6.879 de cazuri, însă Polonia este un stat cu o populație dublă față de țara noastră.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Piotr Müller, primele măsuri care vor fi luate sunt cele legate de creșterea numărului de oameni care au voie în magazine și relaxarea activităților în păduri și alte spații publice.

Deciziile vor fi luate miercuri și joi, conform sursei citate. 

Lupta cu epidemia va dura un an

Łukasz Szumowski, ministrul sănătății, a mai precizat că lupta cu epidemia va dura un an și a spus că nu există date care să arate că aceasta se va termina în vară, odată cu venirea căldurii.

„Într-o lume în care avem deja temperaturi mult mai mari, mult soare, virusul este prezent, epidemia este prezentă. Astfel, nu mă aștept ca în lunile iunie și iulie epidemia să scadă brusc. Ne vom chinui un an”, a mai spus Szumowski.

Scenarii pentru deschiderea școlilor

Acesta a mai spus că se iau în considerare diverse scenarii privind școlile.

Între acestea se află reluarea cursurilor în regiunile unde sunt puține cazuri, sau pe grupe de vârstă unde nu ar fi probleme, așa cum e cazul claselor I – V.

Alegeri prezidențiale prin corespondență

Parlamentul din Varșovia a votat, în data de 6 aprilie, desfășurarea alegerilor prezidențiale exclusiv prin vot prin corespondență, potrivit New York Times.

Decizia a fost votată în camera inferioară a Parlamentului polonez și mai trebuie aprobată și de către Senat, dar și de președintele Andrzej Duda. Acesta candidează pentru un nou mandat.

Waldemar Kraska, ministru adjunct al sănătății, a spus că votul poate avea loc în siguranță prin corespondență.

Polonia se bazează pe două companii de stat pentru asta: PKP – căile ferate poloneze și Polska Posta – compania poștală a statului.

Repatriere pentru cetățenii polonezi

Concomitent, operatorul aviatic LOT, deținut tot de către stat, a demarat repatrierea cetățenilor polonezi, aceasta fiind ”una dintre cele mai complicate operațiuni aeriene din punct de vedere organizațional și logistic din istoria de peste 100 de ani a aviației civile a Poloniei”, potrivit site-ului companiei.

Operațiunea este numită LOTdoDomu, adică ”Zborul Acasă”, și este realizată de compania aeriană LOT împreună cu guvernul. Scopul este de a readuce în țară cetățenii și familiile despărțite de virusul SARS-CoV-2.

De asemenea, LOT Cargo a transportat materiale sanitare din China. Oamenii de afaceri pot, la rândul lor, să închirieze contra cost aeronavele LOT Cargo pentru a aduce marfă.

Și România a organizat astfel de zboruri pentru aducerea turiștilor români izolați peste hotare, însă în unele cazuri operațiunile s-au lăsat cu scandal, așa cum este cazul zborurilor în care cetățenilor li s-au cerut 250 de euro, deși erau trecute ca ”umanitare”.

România cere diasporei să nu vină acasă de Paști

În România, autoritățile au făcut deseori apel la membrii comunităților din diaspora să nu vină acasă de Paște, în caz contrar riscând să stea în carantină două săptămâni dacă vin din state afectate de pandemie, precum Italia sau Spania.

Până în data de 2 aprilie intraseră în România aproape 300.000 de persoane, dintre care 250.000 de români. Alte 200.000 de persoane sunt așteptate de sărbătorile pascale.

Ce măsuri a luat Polonia până acum

Polonia a luat măsuri mai devreme și mai dure decât România împotriva COVID-19. 

În data de 13 martie a suspendat zborurile internaționale, a închis granițele, a limitat activitățile în centrele comerciale, restaurante, baruri și cafenele, închizând sălile de sport și piscinele.

În data de 24 martie, autoritățile au interzis părăsirea locuințelor cu alt motiv decât mersul la magazin, farmacie, muncă ori pentru plimbarea animalelor de companie. De asemenea, au fost interzise adunările a mai mult de doi oameni, iar înmormântările au loc cu prezența a cel mult cinci persoane.

În data de 31 martie au fost anunțate măsuri și mai dure: un număr mai mic de oameni au voie în magazine în același timp, statul a cerut ca mai multe case de marcat sau stații de plată să fie deschise, cumpărăturile trebuie să se facă cu mănuși de protecție, magazinele de bricolaj sunt închise în weekend, iar în piețe sunt restricții.

Câteva date comparative:

  • Produsul Intern Brut (PIB) al Poloniei este de 534 miliarde de euro, al României este de 218 miliarde de euro.
  • Salariul mediu în Polonia este de 980 de euro, iar în România se ridică la circa 665 de euro.
  • Populația oficială a Poloniei este de 37 de milioane de oameni, a României de 19 milioane de persoane.
  • Diaspora poloneză este estimată la 18 milioane de oameni, dintre care 10 milioane în SUA, 3 milioane în Brazilia și un milion în Canada. Dintre cetățenii polonezi plecați la muncă în UE, 2,2 milioane sunt în Germania și câte un milion în Franța și Marea Britanie.
  • Un număr de 9,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor, dintre care 5,6 milioane în diaspora, iar restul în comunitățile istorice din Basarabia, Ucraina și Serbia, potrivit unei raportări a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din vara anului trecut.

Urmărește-ne pe Google News