Florin Dencef este un mic antreprenor din Constanța. În urmă cu aproape doi ani, a închiriat un spațiu comercial aproape de centrul orașului, unde produce mobilă. După ce a divorțat, bărbatul s-a mutat în acel spațiu.
Când a închiriat, a făcut contract cu furnizorul de energie al chiriașului precedent, respectiv Monsson Trading. În data de 17 martie, la o zi de la declararea stării de urgență, a primit notificare din partea firmei că va fi deconectat de la rețea începând cu 25 martie, din cauza restanțelor acumulate.
Factura cu probleme
Este vorba de un total de 6.470 de lei, însă grosul apare într-o factură de 3.882 lei asupra căreia cele două părți nu cad de acord.
Potrivit Monsson, este vorba de energie consumată în perioada 28 septembrie 2018 – 30 iunie 2019, la care se adaugă o serie de servicii de distribuție de electricitate și certificate verzi.
Dencef susține că la preluarea spațiului nu a venit nimeni să citească indexul și să facă un proces-verbal, așa că acum bănuiește că este încărcat cu facturile restante ale precedentului chiriaș.
Starea de urgență și sistemul energetic
Clientul spune că nu vrea să fie deconectat, acolo trăiește și își întreține mica afacere.
El citează un articol din decretul de instaurare a stării de urgență, dat de președintele Klaus Iohannis.
“Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică.”
Articolul 13 din decretul de instituire a stării de urgență:
Ce spun autoritățile
Libertatea a cerut lămuriri la Ministerul Economiei și Energiei și la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE).
Ministerul Economiei nu a vrut să răspundă oficial, însă experți din cadrul instituției spun că este un abuz al furnizorului, care ar fi avut timp până la declararea stării de urgență să colecteze datoria sau să deconecteze firma. Starea de urgență a fost decretată pe 16 martie, iar notificarea de deconectare a fost trimisă pe 17 martie.
Argumentul este că furnizarea de energie electrică este un serviciu public și atât furnizarea energiei, cât și restul serviciilor de utilitate publică sunt menționate expres în decretul președintelui Iohannis.
Ministerul Finanțelor a anunțat în data de 19 martie că întreprinderile mici și mijlocii care obțin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei pot beneficia de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei.
Aceste certificate de urgență sunt însă doar pentru firmele care au fost închise din ordinul autorităților (cafenele, restaurante etc.) ori au înregistrat scăderea cu cel puțin 25% a veniturilor față de perioada ianuarie-februarie. Situațiile precum cea a micului antreprenor au “scăpat” prin ochiurile legislative.
ANRE: Doar consumatorii casnici vulnerabili sunt protejați
Pe de altă parte, ANRE a transmis oficial că nu există vreo prevedere care să interzică furnizorilor deconectarea pentru neplată.
Instituția spune că doar consumatorii casnici vulnerabili sunt protejați.
“Conform Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123 cu modificările și completările ulterioare, furnizarea energiei electrice este activitatea de vânzare de energie electrică către clienți, inclusiv clienți finali (consumatori). Activitatea de furnizare este serviciu public, adică o activitate de interes general, autorizată prin licență și monitorizată de o autoritate publică și, totodată, serviciu de interes public (art. 3 pct. 69^1 și art. 12 (1) din Lege). În cazul clienților beneficiari ai serviciului universal stabiliți de lege, în situația în care aceștia nu ar avea asigurată furnizarea, furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a asigura serviciul respectiv pentru ei (art. 53(1) din Lege), cu condiția ca aceștia să nu fie deconectați pentru neplată. De asemenea, este interzisă deconectarea de la reţeaua electrică a clienţilor vulnerabili (art. 64 (3) din Lege) inclusiv în situaţii de criză de energie. Pentru alte categorii de clienti legea nu prevede măsuri de acest fel”
Reprezentanții ANRE precizează:
Situație complicată
Dencef nu este nici consumator casnic și nici vulnerabil, abonamentul fiind făcut pe firmă.
ANRE susține că nu poate lua măsuri decât în situația în care legislația se modifică sau dacă, prin măsurile luate de stat pe perioada stării de urgență, se dispune un regim de derogare.
Plătește și se judecă
Între timp, Florin Dencef a ajuns la un acord cu furnizorul pentru o eșalonare a datoriei.
Acesta spune că va plăti suma și apoi va da în judecată compania.
“Plătesc și mă judec. Eu încă mai cred că suma aceea nu trebuie să o plătesc eu, pentru că factura am primit-o la mai bine de un an de când m-am mutat acolo. Instanța va decide”.
Florin Dencef:
Firma Monsson nu a transmis un punct de vedere până la ora redactării acestui articol.